Ziare.com

Raport: Cand va reveni economia Romaniei la nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19. Previziunile pentru 2021 si 2022

de Paul Barbu, Redactor
Miercuri, 20 Ianuarie 2021, ora 18:24

   

Raport: Cand va reveni economia Romaniei la nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19. Previziunile pentru 2021 si 2022
Un raport trimestrial de analiza macroeconomica si strategie al UniCredit Bank a fost facut public.

Economia Romaniei ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei pana la jumatatea anului 2022, in urma unei cresteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% in 2021 si cu 5% in 2022, se arata intr-un raport trimestrial de analiza macroeconomica si strategie al UniCredit Bank. Cifrele mai iau in considerare si o contractie de circa 5,5% in 2020.

Consumul privat isi va reveni incepand din T2 2021, dupa ce rata somajului va atinge nivelul maxim in T1 2021. Investitiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, sustinute de intrari mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.

Pentru 2021 se anticipeaza o scadere a deficitului bugetar pana la 7% din PIB, respectiv 4% din PIB in 2022, in conditiile in care datoria publica va ajunge sub nivelul de 50% din PIB pana in 2022.

Vrei sa reduci costurile afacerii cu pana la 50%? Am negociat pentru tine discounturi speciale la produsele si serviciile de care ai nevoie pentru afacerea ta. Obtine oferta AICI!

De asemenea, anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta in intervalul de tranzactionare 4,90-5,00.

Coalitie de guvernare cu termen de expirare cel mai devreme in 2022



"Coalitia de guvernare formata in urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul National Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coalitie, desi a pierdut alegerile in fata Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Citu, fost ministru de finante, este membru al PNL, iar USR-PLUS si Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), parteneri in coalitie, au primit mandate de vice prim-ministri; presedintia Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS", se mai arata in raport.

Potrivit raportului, este probabil ca aceasta coalitie sa se mentina cel putin pana in 2022.
"PNL si USR-PLUS nu isi pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionarii deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scadea in continuare. In cazul in care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren in fata Aliantei pentru Unirea Romanilor (AUR), un partid de extrema dreapta care, in mod surprinzator, a devenit al patrulea partid ca marime din Parliament. Prioritatile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei si relansarea economica", se mai arata in raport.

Pentru a diminua presiunea resimtita de sectiile de anestezie si terapie intensiva (ATI) si pentru a fi posibila o relaxare a restrictiilor, sunt necesare intensificarea testarii si anchete epidemiologice mai eficiente.

Analistii afirma ca este putin probabil ca vaccinurile sa ofere o rezolvare rapida a crizei sanitare, in conditiile in care capacitatile si personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populatia este inca destul de reticenta. Pentru a incuraja imunizarea, comunicarea oficiala trebuie sa se imbunatateasca.

Relansare economica lenta



Principalul risc este ca relansarea economica sa fie mai lenta decat anticipeaza autoritatile.
"In 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie in comparatie cu tarile vecine, insa multe masuri au fost implementate cu intarziere din cauza ineficientelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat in faptul ca Romania a avut in T3 2020 cea mai mica revenire dintre tarile din Europa Centrala si de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE)", spun autorii raportului.

Chiar daca economia a evitat la limita o contractie in T4 2020, cu restrictii limitate in pofida cresterii exponentiale a numarului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite in T1 2021 daca rata de incarcare a sectiilor ATI va creste peste 90%.

Conform documentului, in 2021, sprijinul anti-criza direct si indirect ar putea scadea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB in 2020.

In pofida mentinerii masurilor de sprijin pentru somaj tehnic si pentru munca part-time, economistii anticipeaza o majorare a ratei somajului la peste 6% in 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil in T1 2021.

Acest lucru ar putea amana revenirea consumului pana in T2 2021. Cu toate acestea, intentiile de consum raman la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv in intentia consumatorilor de a accesa credite, asa cum este aceasta masurata de banci.

Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa inaintea crizei pana in T4 2021. Gradul ridicat de indatorare ar putea limita spatiul ramas pentru acordarea de credite garantate catre intreprinderi mici si mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB.

Granturile pentru companii, acordate cu intarziere



Este probabil ca granturile acordate cu intarziere sa aiba un impact mai mare. Pe de alta parte, companiile cu cifra de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schema de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.

"Cea mai mare problema a companiilor romanesti este competitivitatea redusa, atat pe plan extern, cat si intern, in comparatie cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar partial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investitiilor din ultimii patru ani, determinata de modificarile fiscale (in special pentru investitorii straini), a condus la scaderea productivitatii, a marjelor si a numarului angajatilor din industrie, chiar si inainte de criza cauzata de COVID-19", noteaza analistii financiari.

Competitivitatea redusa a determinat o crestere a deficitului comercial in 2020. Acest lucru diferentiaza Romania de celelalte tari din Europa Centrala si de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scazut mai putin decat importurile.

"Anticipam un reviriment limitat al productiei industriale in 2021-2022 si acest lucru doar in cazul in care cererea pentru masini si nave isi va reveni. Reducerea graduala a numarului de angajati din industriile manufacturiere cu valoare adaugata mica si restrictiile care afecteaza sectorul HORECA ar putea amana intoarcerea la nivelul de angajati de dinaintea crizei pana in anul 2023 sau chiar mai tarziu", se arata in raport.

Economistii sustin ca o alta prioritate a guvernului sunt investitiile si ca este foarte probabila o majorare a cheltuielilor pentru infrastructura co-finantate din fonduri europene.

Transferuri intarziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 si granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) asteptate incepand din a doua jumatate a anului 2021 vor contribui la cresterea economica, fara a influenta insa deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar sa se reduca de la aproximativ 9,8% din PIB in 2020 pana la aproximativ 7% din PIB in 2021, diminuarea urmand sa continue spre 4% din PIB in 2022.

Crestere economica timida



De asemenea, acestia sustin ca exista posibilitatea ca deficitele sa fie mai mici in 2021-2022 daca economia isi revine mai repede. Drept urmare, datoria publica ar putea ramane putin sub 50% din PIB in 2022, pentru ca ulterior sa scada si, astfel, sa se mentina sub mediana datoriei publice a tarilor cu rating BBB. Ca atare, economistii anticipeaza ca agentiile de rating vor pastra ratingul suveran al Romaniei in categoria recomandata investitiilor.

"Estimam o crestere economica de 3,7% in 2021 si 5% in 2022, dupa o contractie de 5,5% in 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este asteptata in prima jumatate a anului 2022. Evolutia slaba a exporturilor si a industriei manufacturiere, impulsul fiscal negativ din 2021 si contributia limitata din partea cresterii creditarii, in pofida conditiilor financiare mai laxe, vor impiedica un reviriment mai rapid", se arata in raport.

Evolutia modesta este probabila in special in cazul creditelor de investitii acordate companiilor, deoarece reluarea cheltuielilor de capital este de asteptat sa aiba loc doar dupa ce activitatea economica reincepe sa creasca.

"In schimb, creditele acordate pentru cumpararea de locuinte ar putea avea o evolutie mai buna, deoarece preturile locuintelor s-au ajustat foarte putin pe parcursul crizei sanitare. Locuintele raman accesibile, iar programul de garantare Noua Casa va sustine categorii diverse de clienti, prin stabilirea limitei maxime de pret la 140.000 de euro", se mentioneaza in raport.

Dobanzile pe termen scurt ar putea scadea sub 1,50% daca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va reduce dobanda de politica monetara la 1% si diferenta dintre dobanzile ROBOR si dobanda de politica monetara va scadea sub nivelul de aproximativ 0,35 puncte procentuale din prezent.

O politica fiscala mai restrictiva si incadrarea inflatiei in intervalul de variatie tintit ar putea sustine conditiile monetare laxe in 2021-2022. La fel ca in fiecare an, BNR ar putea permite pietei sa majoreze intervalul de variatie pentru cursul de schimb euro-leu in preajma sedintei de politica monetara din luna februarie pentru a reduce partial supraaprecierea monedei nationale.

Citeste si:



ANALIZA Cu cat s-a scumpit intr-un an cosul esential de alimente in Romania. Din 34 de produse analizate, doar doua s-au ieftinit
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3357 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

personal maine i-as demite.

Pai guvernul Citu stie ca o sa aiba deficit de -7 din PIB si nu ia nici o masura?Nu ar trbui sa fie bugetar cu peste 15000 /luna si nu exista pensionar cu peste 7500.Salariul minim ne taxat pana la 1500 si imprumut 10% din PIb SI INVESTITII MASIVE IN metroul din Bucuresti 30 de statii in plus , alea fac banii in sub 1 an de la investiti.Asta a fost ,lucrarea mea de liceenta :)

 

care salariu minim

ala de pe stat pe baza caruia se calculeaza contributiile, sau cel dat in plic sigilat, in mod confidential. egalitarismul era apanajul tarilor comuniste. dar si ele au renunta. numai ca pe la noi mai sunt retarzi nostalgici, invidiosi pe cei cu venituri mari. daca eu sunt doctor inginer in tehnologia de calcul (glumesc) iar tu portar la institut, de ce sa avem aceiasi pensie. nu inteleg.

cu actualii idioti ...NICIODATA !

Drogangii de la guWerner tin mortis sa privatizeze toate companiile la care statul mai are vreo detinere.
guWernul vrea sa treaca prin Parlament o lege care sa abroge Legea nr. 173/2020 privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale in activitatea economica. Acest act normativ (initiat de catre fostul senator PSD Serban Nicolae si alti 13 senatori ai Partidului Social Democrat) interzice privatizarile timp de doi ani, ca masura de protectie fata de criza COVID-19. Legea prevede si faptul ca in cei doi ani in care isi va produce efectele, statul roman va putea cumpara actiuni la companii din diverse domenii de activitate.Unele dintre societatile pe care regimul ticalos si tradator vrea sa le vanda sunt detinute exclusiv de catre stat, in timp ce altele au fost partial privatizate. Foarte important este ca multe dintre ele sunt profitabile, vanzarea lor insemnand deci abandonarea unor surse de venituri la bugetul de stat, prin taxe si impozite. Dar dl. Klaus Werner Johannis are de restituit Statului roman, cu titlu de chirie incasata pe nedrept de la Raiffeisen, pentru casa din Sibiu pe care avea un titlu fals de proprietate, suma de 330 de mii de euro, cu accesorii de 18% pe an;
BCR bpl si Raiffeisen bpl au de dat Statului roman cca 180 mil euro, cu titlu de bonus de economisire-creditare in sistem bauspar, asa cum au decis Curtea de Conturi si ICCJ.
Necesarul de finantare al Romaniei pentru anul 2021 va fi de cel putin 114,39 miliarde lei daca avem in vedere un posibil deficit public de 7% din PIB.
In anul 2021, volumul datoriei de refinantat este de 35,54 miliarde lei la care se adauga un necesar de imprumuturi pentru acoperirea deficitului de 78,75 miliarde lei.
Evident, de aici, in functie de ceea ce vom vedea in strategia fiscal-bugetara 2021-2023 putem avea o imagine daca acest necesar de finantare va suferi modificari in sensul cresterii.Ministerul Finantelor Publice iar s-a imprumutat cu o suma mult mai mare decat cea preconizata. Ministerul lui Florin Citu planuise sa ia 500 milioane lei cu imprumut, dar a sfarsit prin a contracta 1,25 miliarde lei. Numai in luna mai, MFP a indatorat Romania cu 7,6 miliarde lei, depasind planul cu 3,1 miliarde lei.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor