Cum va arata economia Romaniei in 2021-2024: Salariul mediu net: 3.323 de lei si somaj foarte scazut

Vineri, 12 Februarie 2021, ora 11:50
4309 citiri
Cum va arata economia Romaniei in 2021-2024: Salariul mediu net: 3.323 de lei si somaj foarte scazut

In economia Romaniei va curge lapte si miere din 2021 pana in 2024, daca ar fi sa ne luam dupa estimarile pe care Guvernul le-a facut in Raportul de buget pentru 2021.

Astfel ca, din punct de vedere al salariului mediu net, acesta va fi de 3323 de lei, iar pe brut va ajunge la 5380 de lei, in 2021.

Mai mult, pentru 2024, salariul mediu net va creste la 4025 de lei, iar cel brut va ajunge la 6515 lei, cu 500 de lei mai mic decat ce estimau mai toate partidele in programele de guvernare pentru 2024.

Cresc si preturile

Odata cu aceste majorari de salarii vor creste si preturile de consum. Astfel ca, pentru 2021, inflatia va fi de 2,5% (la sfarsitul anului), asa cum o prognoza si BNR intr-unul dintre raportele sale. Pentru 2022, cresterea va fi de 2,4%, pentru 2023 de 2,3%, iar pentru 2023 va ajunge la 2,2%.

Creste numarul de salariati

Fata de 2020, numarul salariatilor este prognozat sa creasca cu 68.000 de persoane, de la 5,09 milioane, pana la 5,158 de milioane in 2021. Salariatii se vor inmulti de la un an la altul, astfel ca pentru 2022 este estimat un numar de 5,277 milioane de angajati, 5,405 milioane in 2023, si 5,520 de milioane in 2024.

In conciordanta cu aceste cifre, rata somajului este estimata sa coboare la 2,6%, adica undeva la doar 240.000 de someri in 2024, in conditiile in care pentru 2021 este estimat la 310.000 de someri (3,6%).

PIB-ul Romaniei

Economia va "dudui" pana in 2024, daca le luam din nou dupa estimarile Guvernului. Pentru 2021, PIB-ul tarii va fi de 1116,8 miliarde de lei, fata de 1040,8 miliarde de lei cat a fost in 2020.

Pentru 2022, economia Romaniei va ajunge la 1.204,2 miliarde de lei, iar in 2023 va sari la 1302,6 miliarde de lei. Dar de abia in 2024, vom atinge apogeul economic cand crestem pana la 1.403,8 miliarde de lei. Daca fata de 2020, PIB-ul Romaniei va creste cu peste 360 de miliarde de lei.

Pentru perioada 2022 - 2024, ritmul mediu anual de crestere economica estimat este la 4,9% cu un varf in anul 2023 de 5%, an in care este de asteptat a se realiza o absorbtie mai consistenta a fondurilor europene.

Pe partea cererii, formarea bruta de capital fix va reprezenta motorul cresterii economice, cu un ritm anual de 9%, scenariul luand in calcul impactul fondurilor europene alocate atat prin programul PNRR, cat si cele din cadrul financiar multianual.

"Exportul net va continua sa aiba o contributie negativa in perioada 2022-2024, dar efectul de franare a cresterii economice va fi mult diminuat. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al constructiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual de crestere a valorii adaugate brute de 8,8%, in concordanta cu cresterea estimata pentru investitii", se mai arata in Raportul de buget pentru 2021.

De asemenea, pentru sectorul tertiar se estimeaza un spor mediu anual de 4,6% accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor mederne (IT, servicii pentru intreprindere, etc.). Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de crestere este estimat la 4,5%, cu dezvoltarea cu precadere a ramurilor cu aport sporit de valoare adaugata bruta.

Cheltuielile fiscale au fost estimate la un nivel de 50,445 mil. lei (4,8% din PIB) in anul 2020, prognozandu-se ca acestea isi vor mentine aceeasi pondere si in anul 2023.

Principalele cheltuieli fiscale in cazul Romaniei sunt legate de:

1. impozitul pe profit (ex.: scutirea de impozit pentru profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice - masini, utilaje si instalatii de lucru, cheltuielile de cercetare dezvoltare - deducere suplimentara in proportie de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati, cheltuieli privind sponsorizari si/sau acte de mecenat, precum si burse private, acordarea de bonificatii pentru plata anticipata efectuata pana la termenele scadente aferente trimestrelor I, II si III ale anului 2020, acordarea deductibilitatii integrale a ajustarilor pentru deprecierea creantelor incepand cu 2022 etc.)

2. impozitul pe venit (ex.: scutirea de impozit pentru veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, persoanele persecutate din motive politice etc., pentru indemnizatiile pentru risc maternal, maternitate, cresterea copilului, eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 2000 lei, deduceri personale pentru persoanele aflate in intretinere, scutirea de impozit pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii, I.T, cercetare-dezvoltare etc.)

3. TVA (cotele reduse de TVA de 9% si 5%)

4. impozite si taxe locale (ex.: scutiri de la plata impozitului pe cladirile aflate in proprietatea publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, scutiri de la plata impozitului pe cladire in cazul persoanelor fizice si/sau juridice romane care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le detin in proprietate, etc.)

5. contributii sociale (ex.: tichetele de masa, tichetele cadou, tichetele de cresa, tichetele de vacanta, tichete culturale si tichete sociale acordate potrivit legii, veniturile din pensii, cota contributiei asiguratorii pentru munca redusa la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale in cazul angajatorilor care desfasoara activitati in sectorul constructii, exceptarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii, etc.)

Citeste si:
Cu cât ar trebui să crească salariile anul viitor, din cauza inflaţiei
Cu cât ar trebui să crească salariile anul viitor, din cauza inflaţiei
Creşterea ratei inflaţiei pune presiune pe majorările salariale bugetate de companiile private din România pentru 2022, estimate anterior în medie la 7%, care ar trebui revizuite în sus cu 2...
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Deputatul liberal Gheorghe Pecingină şi secretar general adjunct al PNL a anunţat sâmbătă, 27 noiembrie, că va prelua patrimoniul organizaţiei PNL Sector 3. El a adăugat că povestea...