Daca in anii trecuti vorbeam de internetul tuturor lucrurilor (IoT) si lumea isi punea mare sperante in acesta, in ultimul an, am inceput sa vorbim despre "splitnet" sau faramitarea internetului din cauza intereselor financiare ale unor giganti IT, dar si a intereselor geopolitice din anumite state.
Acum se duce un razboi intre marile companii si guvernele anumitor state, dar si intre diverse tari.
Recentul scandal dintre Australia si Facebook, pe tema unor plati catre firmele din mass-media pentru a continua preluarea stirilor, parea un caz izolat dar, de fapt, s-a dovedit a fi mai degraba parte a unui larg fenomen nou.
Bariere, ziduri, supape si repere de control au fost propuse sau sunt pe cale de a fi instituite deja.
In spatele acestora, exista un corpus de preocupari din sfera autoritatilor guvernamentale:
Realitatea arata deja o varietate mare de acces la servicii de Internet in functie de jurisdictie: in China, accesul la Google, Facebook sau Whatsapp este limitat (desi in general posibil prin utilizarea unor retele de tip VPN, accesibile mai degraba cunoscatorilor decat publicului larg).
Pe de alta parte, recent, SUA a avut in vedere interzicerea TikTok si WeChat.
India a operat deja blocarea TikTok si a unui numar important de alte aplicatii dezvoltate in China.
"Astfel, tendinta de punere pe pauza a globalizarii, dublata de unele miscari de respingere poate fi un factor suplimentar in accelerarea divizarii Internetului. Desi curentul general pare a fi in defavoarea companiilor gigant din IT (nici Alibaba nu sta foarte bine in raport cu autoritatile din China), acestea nu sunt lipsite de aparare: bazele imense de clienti, valoarea adusa de interconectivitate sau chiar un fenomen numit de psihologi "adictie" ar putea tempera pornirile de reglementare severa ale autoritatilor dornice de a evita masuri nepopulare intr-o perioada dificila", spune Claudiu Cazacu, consultant strategist.
Mai mult, desi trenul reglementarii a pornit deja, el nu este la fel de "motivat" in toate jurisdictiile, permitand un "joc" de alocare diferentiata a resurselor, catre acele regiuni vazute mai tolerante.
"Vor ajunge companii precum Google sau Facebook sa plateasca sume importante pentru preluarea stirilor?", se intreaba analistul, in conditiile in care acum, companiile media trebuie sa plateasca daca vor o promovare mai agresiva a stirilor.
Probabil ca, in unele regiuni (de altfel aliate SUA, precum Europa sau Australia), da, cu integrarea costului in modul de operare a afacerii.
"Vor avea succes demersurile de spargere a unor blocuri precum Facebook/Whatsapp sau Google/YouTube? Aici, un raspuns direct e net mai dificil de dat. Amprenta majora a acestor servicii permite o monetizare in crestere, pe masura unei concentrari (nedorite de unii utilizatori, dar tolerate, se pare, de majoritatea) a datelor si implicit a zonei de influenta. Amenzile si separarile unor fluxuri de date par a fi varianta mai probabila, desi noua administratie americana se arata mai hotarata in a lua decizii dure (pe aceasta tema) in raport cu cea anterioara, iar numeroase anchete sunt in derulare", mai spune Cazacu.
Potrivit lui, forma de reglementare a confidentialitatii datelor personale va fi probabil ajustata in China si in alte regiuni. Europa, cu reglementarea GDPR, a deschis drumul, oferind in acelasi timp un set de reguli generale, o baza pentru discutii in alte jurisdictii.
Este probabil loc pentru dialog la nivel global, in incercarea de a stabili un set minimal de baza agreat in mai multe regiuni geografice, conchide analistul financiar.