Lipsa gazelor, cea mai mare problemă a unei ierni foarte reci. „Factura va crește cu cel puțin 60% în lunile următoare”

Prognozele pesimiste ale evoluției prețului gazului marfă arată că acesta poate să depășească valoarea astronomică de 550 lei/MWh în următoarele luni, fiind vorba despre o creștere de 8 ori a prețului față de anul 2020, potrivit Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Chiar și la această valoare, probabil lipsa gazelor, dacă vom avea o iarnă grea, va fi cea mai mare problemă a sezonului rece, este de părere asociația.

„Apreciem creșterile din ultimele zile a prețului gazelor, sunt determinate de îngrijorarea furnizorilor privind deficitul de gaze cu care se va confrunta România în această iarnă. Considerăm că deficitul va fi determinat de schimbarea fluxurilor de gaze din Balcani, situație care a adus Romania dependentă în principal de importul de gaze din Ungaria, printr-un punct de import mult prea mic față de necesitățile de import ale României în zilele de iarnă grea”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Conform datelor de pe site-ul TRANSGAZ, singurul punct de import unde există o rezervare de capacitate importantă pentru iarna 2021/2022, respectiv unde există contracte de achiziție gaze pentru România este la Csanadpalota.

„Asta face ca la iarnă să existe posibilitatea să avem probleme reale în asigurarea cu gaze a consumatorilor. Acest aspect se vede foarte bine pe platforma BRM, unde orice rezervare de capacitate pe termen scurt în SNT aduce corecții ale prețului și imediat cum ajunge la sfârșit contractul de livrare, și apare din nou deficitul pentru următoarea perioadă, prețul crește și crește în ecarturi tot mai mari cu cât ne apropiem mai mult de sezonul rece”.

„Mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, când prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice”

Astfel, dacă ar fi să facem un calcul pentru cât am plăti la factura de gaze, analiștii economici subliniază că mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, în condițiile în care prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice.

„Per ansamblu, factura la gaze va crește cu cel puțin 60% în lunile de iarnă, însă estimările sunt condiționate de impactul măsurilor de protecție aflate în atenția autorităților. Dincolo de volatilitatea prețurilor, va conta, până la urmă și cum va fi vremea. Dacă vom avea o iarnă foarte friguroasă, consumul va crește accelerat, iar presiunile pe preț vor însoți acest fenomen”, a explicat, pentru Ziare.com, consultantul economic, Adrian Negrescu.

Prețul gazelor naturale care urmează să se livreze în iarna 2021/2022, a prezentat în ultimele zile o creștere de 71 lei/MWh (20%) pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fapt datorat panicii din rândul furnizorilor, urmare a deficitului de gaze naturale care se prefigurează în acest moment pentru iarna următoare.

O rezervă mai mare de gaze înmagazinate nu era cheia rezolvării problemei din iarna aceasta

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, sigur o cantitate mai mare de gaze depozitată ar mai fi redus puțin din deficitul de gaze din această iarnă, însă, cu siguranță, nu era cheia rezolvării problemei din iarna aceasta 2021/2022.

Importurile de gaze se realizează doar vara, când prețul e mai mic, pentru înmagazinare iar, anul acesta, pentru ca a fost frig până la final de luna mai, ca niciodată, înmagazinarea a început mai târziu.

„GAZPROM și-a modificat politica comercială și nu a mai livrat în Europa, ”Gazele Ieftine de Vară”, așa cum a făcut-o în ultimii 20 de ani. Dar această politică probabil nu se mai putea aplica după pierderile mari ale acestei companii în anul 2020, interesul companiei fiind de a-și recupera pierderile printr-o altă politică comercială.

Dar, oare, greșeala nu este și a companiilor/statelor care au ”hotărât” că ele vor achiziționa pentru înmagazinare, doar acele gaze ieftine care veneau în fiecare an din Rusia? Ungaria a înțeles normalitatea lucrurilor și a contractat în primăvară gaze la prețul pieții și le-a înmagazinat, fiind țara cu cel mai mare grad de încărcare a depozitelor de înmagazinare gaze din Europa.

Tot Ungaria a înțeles că frigul din iarnă, nu se tratează cu populisme, ci cu gaze și a încheiat în plină campanie de demonizare a resurselor neregenerabile un contract de import gaze pentru 15 ani. GAZPROM este considerat vinovat că a livrat în această perioadă, cu 8% mai puține gaze decât în anul 2018, dar furnizorii de LNG care și-au redus substanțial livrările de gaze în Europa (ca urmare a direcționării metanierelor către Asia unde cererea și prețul este mai avantajos), oare nu sunt vinovați?”, a mai declarat Dumitru Chisăliță.

La contextul global se adaugă și „factorul românesc”, lipsa de acțiune a reglementatorului român

Pe de altă parte, analistul de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum Otilia Nuțu a explicat pentru HotNews.ro că partea mai puțin plăcută este că România și-a epuizat toate gloanțele de argint cu care putea să tragă, iar acum populația decontează și lipsa de acțiune a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) iar scandalul liberalizării pieței este eșecul integral al acesteia.

”Contrar a ce se crede, lipsa informării e chiar cea mai mică problemă din modul catastrofal în care a înțeles ANRE să-și facă treaba. Eșecul major al ANRE n-a fost că n-a știut din timp să informeze pe toată lumea ce înseamnă liberalizarea, ci că pur și simplu și-a abandonat integral rolul de reglementator care construiește o piață concurențială dintr-una reglementată (rolul său principal, chiar mai important decât licențele sau tarifele) și a lăsat lucrurile să cadă așa cum o fi. E treaba lor să dea socoteală dacă a fost indolență sau ticăloșie, dar responsabilitatea le revine integral”, a mai detaliat specialistul Expert Forum.

Cele 9 cauze punctuale ale prețului exagerat la gaze naturale, potrivit AEI

1. Creșterea importurilor de gaze urmare a creșterii consumului și a scăderii producției în 2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producției față de anul trecut cu cca. 6%);
2. Introducerea măsurii administrative de către autortăți – Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă 2020/2021 au fost de cca 10%);
3. Exporturile au determinat creșterea importurilor în România. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat);
4. GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o tremie din gazele de pe termen lung
5. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
6. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România;
7. Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Această situație, crează o reală îngrijorare în alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil în prețul cu care se tranzacționează gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022.
8. Politici publice neadecvate, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, și de stimulare a importurilor;
9. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piață impunând prețuri mari și clause contractuale păguboase consumatorilor.

„Ieșirea din această situație presupune abordarea diferențiată a eliminării cauzelor, în regim de urgență diminuarea facturilor pentru următoarele zile prin măsuri specifice și imediat după trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creșterea prețurilor”, a mai punctat asociația.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...