Modelul francez, bun de pus la... criza

Vineri, 08 Mai 2009, ora 20:42
3287 citiri
Modelul francez, bun de pus la... criza

Chiar si in timpul unei recesiuni, francezii fac lucrurile diferit, planul lor de 26 de miliarde de euro fiind destinat, in mare parte, proiectelor din infrastructura, inclusiv restaurarii monumentelor, si nu salvarii unor companii sau stimularii consumului.

In ultimii ani, inainte de criza financiara, modelul francez a fost aspru criticat, pentru lipsa capacitatii de a crea locuri de munca si de a genera o crestere sustinuta. De altfel, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a fost ales si pentru faptul ca declarase ca acest model de capitalism este "muribund", laudand modelul anglofon, scrie The Economist.

Inaintea lui Sarkozy, un fost director al Fondului Monetar International (FMI), Michel Camdessus, si presedintele BNP Parisbas, Michel Pebereau, scrisesera rapoarte, in care se demonstra ca 52% din produsul intern brut al Frantei reprezenta cheltuieli publice, fata de 45% in Marea Britanie si 37% in SUA.

Desi economia franceza a fost si ea afectata de criza, nivelul somajului de 8,6% provocand un val de proteste si sechestrarea directorilor unor companii multinationale, ce anuntasera concedieri masive, efectele sunt mai putin grave decat in alte tari de acelasi nivel.

Este estimat ca produsul intern brut al tarii se va comprima cu 3%, in 2009, sub nivelul de 4,1%, in Marea Britanie, 4,4% in Italia sau 5,6% in Germania. De asemenea, deficitul va fi de 6,2% din PIB, fata de 13,6% in Statele Unite si 9,8% in Regatul Unit.

Spre deosebire de alte natiuni, francezi economisesc mai mult si nu au luat credite, pe are nu le mai pot plati. De asemenea, guvernul nu a fost nevoit sa intervina pentru a salva vreo institutie financiara de la faliment, cum a fost cazul in SUA, iar diferenta de venituri dintre cei mai bogati 10% dintre francezi si cei mai saraci 10%, este mult mai scazuta fata de nivelul dintre americani sau britanici.

In ce consta modelul francez

Modelul francez a fost laudat, in ultimele luni, de liderii din toata lumea, inclusiv de presedintele american, Barack Obama, si premierul britanic, Gordon Brown, dar si de presa.

Aproximativ 5,2 milioane de persoane, adica 21% dintre cei care au un serviciu, lucreaza pentru sectorul public. Daca adaugam cei 49% de persoane ale caror venituri nu sunt expuse ciclului economic si masurile sociale, gen indemnizatiile pentru nou-nascuti, se poate observa ca francezii sunt destul de bine paziti de recesiune.

Mai mult, sistemul de sanatate din Franta, un amestec intre finantare publica si privata, reuseste sa garanteze asigurare totala, pastrand populatia sanatoasa pentru jumatate din costurile per persoana din Statele Unite, de exemplu.

Una din principalale trasaturi ale modelului francez il reprezinta rolul statului drept furnizor, asigurand bunastarea cetatenilor, redistribuind bogatia si sprijinind cererea in timpurile rele.

De asemenea, unul dintre punctele forte este planificarea pe termen lung, mai ales in ceea ce priveste infrastructura. In timp ce, in Londra, de abia se fac planurile pentru constructia unor linii de cale ferata, care sa traverseze metropola, in Paris, un astfel de sistem, numit RER, functioneaza inca din anii 1960.

In urma crizei energetice din anii 1970 si a lipsei resurselor de acest gen pe teritoriul sau, Franta a dezvoltat centrale nucleare, ce furnizeaza, in acest moment, 78% din totalul energiei necesare.

Statul francez joaca si rol de reglementare: sunt impuse reguli despre cate farmacii poate detine un farmacist, cate taxiuri pot exista in Paris sau cand au voie retailerii sa faca reduceri.

Toate aceste reguli au impiedicat companiile, dar si institutiile financiare sa exagereze, fiind astfel salvate de faliment, in timpul crizei.

Partile negative

Chiar daca, la prima vedere, ar parea ca Franta a gasit solutia perfecta, modelul sau are si multe neajunsuri. Potrivit analistilor, rezultatele macroeconomice ale tarii sunt dezamagitoare, cresterea fiind prea mica, iar numarul somerilor prea mare.

Din cauza ajutoarelor sociale, exista mai putine persoane care au un loc de munca. Unul dintre motivele pentru care productivitatea per angajat este mai mare decat in America este faptul ca angajeaza mai putini oameni. Astfel, rata somajului nu scade niciodata prea mult sub 8%, nici macar in vremurile de boom economic.

In randul tinerilor sub 25 de ani rata somajului este chiar alarmanta: peste 21%.

Desi societatea este egalitara, acest lucru nu garanteaza calitatea, lucru vizibil la nivelul universitatilor: exista institutii de invatamant superior foarte bune, accesibile doar unei elite, si universitati de mana a doua, pentru mase.

Din cauza rolului de reglementare jucat de stat, economia tarii este mult mai stabila in timpul unei crize, insa ii lipseste flexibilitatea. O economie stabila inseamna o dinamica mai scazuta si mai putina inovatie in domeniu.

Din acest motiv, chiar daca trece mai usor prin recesiune, expertii sunt de parere ca nu poate creste destul de mult pentru a se auto-sustine, pe termen lung.

Citeste si:
Noile măsuri de compensare și plafonare a facturilor pentru energie au fost adoptate de guvern. Când vor intra în vigoare
Noile măsuri de compensare și plafonare a facturilor pentru energie au fost adoptate de guvern. Când vor intra în vigoare
Guvernul a adoptat marți, 25 ianuarie, Ordonanța de Urgență care prevede noile măsuri pentru plafonarea prețurilor și compensarea facturilor la energie și gaze. Noile măsuri vor fi în...
Marcel Boloș va fi noul ministru al Cercetării și Digitalizării. Baronii PNL l-au învins pe Klaus Iohannis
Marcel Boloș va fi noul ministru al Cercetării și Digitalizării. Baronii PNL l-au învins pe Klaus Iohannis
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a acceptat propunerea PNL de a prelua portofoliul Ministerului Cerecetării, Inovării și Digitalizării. „Am acceptat această...