Opinii Andreea Vass: Avantajele si dezavantajele impozitului forfetar

Asa-numitul impozit forfetar e, de fapt, un impozit minim. S-a spus adeseori ca este un sistem practicat si in alte state ale lumii, printre care Franta, Spania si Polonia.

Temerea principala in randul oamenilor de afaceri este ca s-a introdus un nou bir care face rau mai ales micilor intreprinderi. In realitate, argumentele sunt mult mai nuantate si necesita cateva lamuriri, cu plusurile si minusurile aferente.

De ce a fost introdus mecanismul impozitului minim?

In primul rand, asa-numitul impozit forfetar nu este un impozit nou. El reprezinta, de fapt, o limita sau un prag minim de plata a impozitului, ceea ce inseamna ca firmele vor plati ca si pana acum impozitul de 3 la suta din venituri (microintreprinderile) sau de 16 la suta din profit (celalte firme), dar nimeni nu va plati mai putin de 500 de euro (plafonul minim).

Daca o firma are de platit un impozit anual de 1.000 de euro, ea va plati mai intai plafonul minim de 500 de euro si apoi diferenta pina la 1.000 de euro. Prin urmare, plafonul de 500 de euro stabilit de impozitul forfetar nu se adauga la plata impozitului.

Marele sau dezavantaj este ca sunt nevoite sa plateasca acest impozit chiar si firmele care obtin pierderi. Este cazul, de pilda, al firmelor de brokeraj care in marea lor majoritate au inchis anul 2008 pe rosu.

In al doilea rand, introducerea impozitului minim nu afecteaza start-up-urile. Adica, cei care devin activi in cursul anului 2009 nu intra sunt incidenta impozitului minim. Nu sunt afectate nici firmele care isi suspenda legal activitatea in acest an.

In al treilea rand, impozitul minim a fost introdus din argumente de echitate fata de platitorii de impozite. Angajatii platesc in general impozite de 33 la suta din salarii, adica 16 la suta impozit pe venit si 17 la suta contributii sociale. In acelasi timp, exista patroni care nu platesc nimic pentru ca au firme pe care le declara fara profit si in care transfera diferite cheltuieli personale (casa, intretinere, masina, telefon etc.).

Introducerea impozitului minim va face ca orice firma sa plateasca un minimum de 500 de euro pe an, adica in jur de 180 de lei noi pe luna. Ea este egala cu suma pe care o plateste un agajat cu salariul minim pe economie la contributii sociale. Vor exista, deisgur, firme care nu au de fapt activitate si care vor fi radiate sau isi vor suspenda activitatea. Aceste firme vor disparea.

In al patrulea rand, statul se asigura de plata unei parti din impozitele pe care firma trebuie sa le plateasca oricum. Partea buna este ca vor disparea firmele-paravan sau firmele fara nici un fel de activitate. Sistemul fiscal va deveni mai corect fata de oamenii care isi platesc in mod cinstit impozitele.

Reversul medaliei este ca firmele mici, de pilda cele familiale, care supraviestuiesc la actualele conditii de contractie a cererii si care au profituri mici lunare, vor gasi greu resursele necesare pentru a-si continua activitatea. Riscul major este ca acestea sa-si continue activitatea la negru, eludand complet platile darilor catre stat, inclusiv pe cele legate de contributiile sociale si impozitul pe venituri ale angajatilor.

Mai concret, este vorba de aproape 79.000 de societati care au inregistrat pierdere trei ani consecutiv la nivelul anului 2007 . Din acestea, aproape jumatate (adica 44%) au cifra de afaceri de pana la 10.000 de lei pe an si au inregistrat o pierdere neta cumulata de 1,38 miliarde de lei. De asemenea, aproape 23.500 de companii au inregistrat pierderi cinci ani consecutiv la nivelul aceluiasi an, din care cam tot 44% aveau o cifra de afaceri de pana la 10.000 de lei pe an.

In al cincilea rand, ramane discutabila grila de impozitare minima a firmelor. Conform acesteia, societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de pana la 12.000 de euro, platesc de la 1 mai 2009 un impozit anual de minimum 500 de euro. Intre 12.000 si 50.000 de euro, impozitul minim este de1.000 de euro.

Intre 50.000 si 100.000 de euro se vor achita minimum 1.500 de euro. Intre 100.000 si un milion de euro se vor plati 2.000 de euro. Cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 1 milion si 5 milioane de euro vor plati minimum 2.500 de euro. Firmele cu afaceri intre 5 milioane si 30 de milioane de euro vor achita 5.000 de euro anual. Iar peste 30 de milioane de euro se achita statului suma de 10.000 de euro.

O astfel de grila risca sa inghesuie firmele cu cifre de afaceri considerabile in partea superioara a benzilor dinaintea clasei lor, restul contractelor derulandu-se la negru. Este vorba in special de acele firme care au cifre de afaceri foarte mari, dar cu rate ale profitului mici. De pilda, este cazul comertului cu amanuntul, unde profiturile se obtin din rulaje mari, care risca sa fie expuse unui impozit mai mare decat cel echivalent cotei unice de 16%. Or avem un sanatos principiu al fiscalitatii unice care duce la plata impozitului pe profit si nu pe cifra de afaceri.

Cateva exemple concrete:

In cazul unei firme cu vanzari de 1 milion euro, daca are o rata a profitului sub 1,56% din cifra de afaceri ea va plati impozitul minim care este mai mare decat in cazul aplicarii cotei unice de 16%.

Impozitul minim in cazul unei firme cu cifra de afaceri de 100.001 euro echivaleaza unei rate a profitului de peste 12%, echivalent aplicarii cotei unice de 16%. Sub aceasta rata a profitului, firma plateste un impozit minim mai mare.

Problema majora apare in cazul microintreprinderilor cu incasari intre 12.000 si 33.400 euro anual, care vor fi nevoite sa plateasca un impozit minim de 1000 euro, mai mare decat impozitul obtinut prin respectarea principiului cotei de impunere preferentiala de 3% (intre 360 euro in cazul unei CA de 12.00 euro si 1002 euro in cazul celei cu incasari de 33.400 euro).

In cazul unei microintreprinderi cu cifra de afaceri de 10.000 euro, plata impozitului minim o obliga la o rata a profitului de minimum 166% pentru a nu fi viciat principiul cotei preferentiale de 3%.

In al saselea rand, in primele trei luni ale anului 2009 veniturile bugetului general consolidat au scazut cu 6,2% fata de primul trimestru al anului 2008, iar cheltuielile au crescut cu 14,2%. Acestea au dus la un deficit de 1,56% din PIB in primul trimestru. Cifrele nu sunt deloc incurajatoare. Se stie ca facturile grele se deconteaza cu precadere in ultimul trimestru al fiecarui an.

Acordul cu FMI prevede o reducere a deficitului bugetar pana la 4,6% din PIB in anul curent, respectiv adoptarea unor masuri menite sa genereze venituri bugetare suplimentare de 0,25% din PIB.

Impactul bugetar al introducerii impozitului minim prin ordonanta de urgenta este estimat de catre Ministerul Finantelor la un nivel de circa 1,3 miliarde de lei.

Nu in ultimul rand, Ministerul de Finante ia simultan masuri privind imbunatatirea procedurilor fiscale si diminuarea evaziunii fiscale. S-a inceput cu anularea sau reducerea, dupa caz, a unui numar de 179 de taxe si tarife nefiscale (din care 99 sunt taxe/tarife de autorizare in diverse domenii). Acestea reprezinta 36,61% din totalul de 489 de taxe si tarife existente in prezent.

Propunerile vizeaza anularea a 36 taxe/tarife din Registrul taxelor si tarifelor nefiscale, reducerea a 143 taxe/tarife si comasarea a 264 taxe/tarife in 121 taxe/tarife. Activitatea grupului de lucru care are sarcina elaborarii de proiecte de acte normative pentru reducerea sau comasarea unor taxe/tarife, impreuna cu ministerele de resort si institutiile publice implicate, au ca data limita de15 iulie 2009 pentru adoptarea acestor modificari legislative.

Meta oferă acces la sistemul de operare Horizon OS

Meta a anunțat recent că va oferi acces la sistemul de operare Horizon OS, utilizat pe căștile de realitate virtuală Meta Quest, pentru producătorii terți de hardware, precum ASUS și...

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4. Cu ce specificații vine

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4, un dispozitiv care promite un display excepțional și care este disponibil la precomandă până pe 28 aprilie prin...