Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult de digitalizare in administratie si economie, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana la capitolul competente digitale, potrivit unui studiu realizat de Frames & FACTORY 4.0.
Dincolo de dinamica sectorul IT, competentele digitale, atat cele de baza cat si avansate, sunt extrem de scazute prin raportare la populatia generala.
Fara un program national de pregatire a angajatilor aliniat unei strategii nationale si cadrului european de competente digitale DigComp 2.0, riscam ca digitalizarea sa reprezinte o "Fata Morgana", din care ne vom alege doar cu un nou contingent de echipamente scumpe, pastrate sub cheie in depozitele firmelor si institutiilor publice.
Potrivit datelor de la Eurostat, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta participarii angajatilor la cursurile de educatie si training.
Numai 1,6% dintre angajati au urmat astfel de forme de formare profesionala, in 2019. Spre comparatie:
O alta statistica interesanta arata ca nici macar atunci cand au nevoie de un loc de munca, romanii nu se grabesc sa urmeze cursuri de formare profesionala.
Numai 3,4% dintre someri au urmat forme de pregatire profesionala, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).
57,5% dintre suedezi s-au pregatit, in 2019, pentru a-si gasi un loc de munca. Media UE este de 14,8%.
Potrivit raportului DESI 2020 (Indicele economiei si societatii digitale) al Comisiei Europene, care monitorizeaza performantele digitale globale din Europa si urmareste progresele inregistrate de tarile UE in ceea ce priveste competitivitatea digitala, mai putin de o treime dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani au competente digitale cel putin elementare (58% la nivelul UE in ansamblu), in timp ce 35% au competente cel putin elementare in materie de software (fata de o medie a UE de 61%).
In ceea ce priveste competentele digitale peste nivelul elementar, Romania se situeaza pe ultimul loc in UE, cu doar 10% dintre persoane.
"Pentru majoritatea romanilor, competentele digitale se traduc in operatiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC -Tehnologiei informatiei si a comunicatiilor (dispozitive si aplicatii software) dar competenta digitala este definita ca un cumul de abilitati, cunostinte si atitudini. In aceasta perspectiva devine mai important modul in care folosim instrumentele TIC pentru a cauta informatii, pentru a crea continut digital, pentru a comunica eficient si extrem de important pentru a desfasura toate aceste activitati in siguranta si avand spirit critic in alegerea surselor credibile de informatii", afirma Marius Haratau, CEO FACTORY 4.0.
Potrivit datelor Frames, Romania se confrunta cu un adevarat paradox. Are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitiva, insa la capitolul uman ne aflam inca in "Evul Mediu digital".
Statisticile CE arata, de exemplu, ca 18% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani din Romania nu au utilizat niciodata internetul (media UE: 9%).
Exista doua activitati online in cazul carora tara se situeaza pe locul 6 in Uniunea Europeana - utilizarea retelelor sociale (82%, fata de o medie a UE de 65%) si apelurile video (67%; media UE: 60%).
In schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumparaturile (29%), citirea stirilor (55%), precum si consumul de muzica, materiale video si jocuri online (63%) sunt cele mai scazute din randul statelor membre ale UE.
"Totul pleaca de la educatie. De la scoala elementara pana la locul de munca, educatia digitala reprezinta inca o necunoscuta pentru multi romani. Educatia digitala nu se preda la scoala, firmele nu investesc in cursuri de pregatire decat foarte rar, iar in mediul public, cursurile de digitalizare sunt mai mult ocazii de a merge la mare sau la munte pe banii contribuabililor", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Digitalizare este un cuvant la moda in 2021. Politicienii il pronunta foarte des, il auzim in massmedia, se vorbeste tot mai mult despre economia digitala, despre necesitatea reformei digitale a statului si a economiei romanesti.
Potrivit expertilor, dincolo de achizitiile de hardware & software, digitalizarea nu poate fi pusa in practica fara consultanti si utilizatori care fiecare pe nivelul lui de competenta trebuie sa fie actualizat. Daca ne dorim o transformare la scara larga a economiei trebuie sa avem aceasta resursa de specialisti si utilizatori calificati la aceeasi scara.
Daca analizam experientele celorlalte tari aflate in fruntea clasamentelor privind indexul digital, observam ca toate masurile financiare de suport au fost precedate de programe de dezvoltare a competentelor digitale care au inceput cu elevii din clasele primare, au continuat cu populatia activa si persoanele retrase din activitate . Alfabetizarea digitala va fi esentiala pentru ca planurile de digitalizare/ transformare digitala sa devina realitate", spune Marius Haratau.
Pandemia COVID, noua realitate economica, au impulsionat in mod semnificativ trecerea la digitalizare, insa pentru ca potentialul sa fie atins, este nevoie ca dincolo de investitiile in calculatoare, retele si platforme online, companiile si statul sa investeasca in pregatirea angajatilor.
Comertul online a crescut in pandemie, romanii au invatat sa foloseasca aplicatiile bancare, serviciile precum Zoom sau Teams au atras un numar tot mai mare de utilizatori, multe dintre intalnirile de afaceri si relatiile cu colegii s-au mutat in online, companiile au invatat sa foloseasca serviciile de cloud. Pasi inainte s-au facut, insa exista in continuare multe lacune, atat in zona bugetara cat si in mediul privat, legate de securitatea datelor, de gestiunea informatiei, de utilizarea tool-urilor de business digitale", a mai spus expertul.
Potrivit datelor Eurostat, Romania se situeaza, in prezent, pe penultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale de catre intreprinderi, cu mult sub media UE.
23% dintre firmele din Romania fac schimb electronic de informatii, in timp ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala (media UE: 25%).
S-a inregistrat o usoara imbunatatire a ponderii IMM-urilor care fac vanzari online, de la 8% in 2017 la 11% in 2019, dar aceasta ramane cu mult sub media UE de 18%.
Din ce in ce mai multe IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, dar aceasta situatie se aplica doar pentru 6% din numarul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.
In ceea ce priveste serviciile publice digitale, in ultimii trei ani, Romania s-a clasat pe ultimul loc in randul statelor membre ale UE.
Potrivit expertilor, Romania nu are timp de pierdut in competitia mondiala privind competitivitatea. Daca nu-si va instrui angajatii in privinta digitalizarii, risca sa piarda trenul transformarii digitale.
"Economia mondiala trece la Industry 4.0, a patra revolutie industriala, caracterizata de business-urile digitale, de gestiunea online, robotizare, automatizare si inteligenta artificiala. Pentru ca economia romaneasca sa atraga investitori, sa ofere produse competitive, este nevoie de un program national de educatie digitala in care sa fie antrenati cat mai multi dintre romani. Pe baza fondurilor din Programul de Rezilienta, cu ajutorul firmelor specializate, angajatii romani trebuie sa fie pregatiti in domeniul competentelor digitale, daca vrem sa ramanem competitivi", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
