3,2 miliarde de euro ar urma sa intre in construirea unui nou sistem national de irigatii si a dezvoltarii sistemului antigrindina, banii provenind din fonduri europene. Astfel ca, 3,09 miliarde se vor duce in sistemul de irigatii/umectare, iar restul de 110 milioane de euro in sistemul national anti-grindina.
Agricultura a fost afectata de seceta in 2020, dar si de restrictiile de mobilitate si intreruperile de importuri. Din acest motiv, estimarile Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP) prezentate in Planul National de Redresare si Rezilienta arata ca acest sector va contribui la PIB cu -0,3% in acest an, iar pentru 2021, contributia va ajunge la 0,2%.
Cu toate acestea, Romania planuieste sa foloseasca o parte din cele 30 de miliarde de euro din fonduri europene pentru a amenaja irigatii care sa deserveasca aproape 2,9 milioane de hectare de teren agricol. Pe langa acestea, Romania isi va imbunatati si sistemul national antigrindina, care a ramas mult in urma celor din tarile care ne inconjoara.
"Anul acesta, Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor protejeaza o suprafata de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin functionarea unui numar de 65 de puncte de lansare (PL), apartinand unitatilor din cadrul sistemului. Alte 41 de puncte de lansare din cadrul UCCG Iasi, Vrancea, Timis si Mures se afla in diferite stadii de realizare si punere in functiune pe parcursul acestui an", anunta acum cateva luni Ministerul Agriculturii.
Republica Moldova, la estul Romaniei, pe o distanta de 300 de km, protejeaza 1,67 milioane de hectare prin 132 de puncte de lansare.
Bulgaria, la sud de Dunare, intre localitatile Negotin si Loveci, pe o distanta de 250 km protejeaza o suprafata de 1,3 milioane de hectare cu 66 de puncte de lansare. In total sunt amplasate pe intregul teritoriu bulgar aproximativ 260 de puncte de lansare.
Serbia, la vestul Romaniei, intre localitatile Chichinda Mare si Rama, pe o distanta de 195 de km, protejeaza o suprafata de 1,1 milioane de hectare cu 121 puncte de lansare.
Ungaria, tot la vestul Romaniei, in judetele Baranya, Somogy si Tolna, protejeaza o suprafata de 1,5 milioane de hectare cu 141 de generatoare terestre.
Toate statele vecine, desi au suprafete agricole mult mai mici decat Romania, au mult mai multe puncte de lansare decat tara noastra. Din acest motiv, statul vrea sa finanteze sisteme antigrindina cu 120 de amenjari specifice, doua puncte de comanda si un numar de 100 de generatoare terestre.
"Riscurile meteo la care este supusa tara noastra fac ca o implementare a unei strategii uniforme sa fie aproape imposibila, in conditiile in care in zone precum Muntenia, Dobrogea si Moldova avem risc crescut de desertificare, in timp ce in Banat si Crisana avem risc ridicat de inmlastinire. Tot aici intra si Muntenia din nou. De asemenea, in Moldova, Baragan si Crisana exista un risc crescut de eroziune a solului", se arata in Planul National de Redresare si Rezilienta.
Pe de alta parte, analizele Administratiei Nationale de Meteorologie arata ca variabilitatea mare a precipitatiilor de la un an la altul, cu mai multe succesiuni de 5-10 ani consecutivi cu deficit important de precipitatii sau exces periodic (peste +/-10% fata de medie), favorizeaza atat riscul la seceta, cat si riscul la fenomenele de eroziune a solului sau exces periodic de umiditate.
"Cantitatile de precipitatii au in general tendinte de evolutie care indica o scadere usoara a precipitatiilor atmosferice, care, conjugata cu cresterea temperaturii aerului, contribuie la intensificarea proceselor de aridizare si fenomene de seceta in toate regiunile, dar cu intensitati mai mari in special in jumatatea sudica a teritoriului", mai rezulta din analizele ANM.
Potrivit institutiei, temperatura aerului are tendinte evidente de crestere, cu valori
semnificativ mai mari inregistrate dupa anul 2000, frecvent cu medii anuale mai mult de 1⁰C fata de media multianuala. Aceasta situatie induce o presiune deosebita asupra mediului geografic, iar regiunile cu risc de seceta (jumatatea sudica a tarii) sunt cele mai afectate;
Principalele activitati de interventii active in atmosfera eficiente in tratarea riscurilor climatice la care este expusa Romania, sunt combaterea caderilor de grindina precum si a secetei prin cresterea precipitatiilor.
Ambele metode utilizeaza insamantarea norilor cu particule de iodura de argint printr-un mix tehnologic complementar: rachete, aviatie si generatoare terestre. Aceasta varianta de tratare a riscurilor climatice permite asigurarea unei protectii eficiente fata de fenomenele meteorologice periculoase a unei suprafete agricole totale de peste 12 mil. ha, stimularea precipitatiilor in zonele cu deficit de umiditate, in perioadele critice privind consumul de apa pentru agricultura sau pentru alte nevoi publice.
La lansarea in dezbatere public a Planului National de Redresare si Rezilienta, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos, a anuntat ca se vor construi depozite regionale pentru alimente.
Un draft al planului arata ca lista propusa a proiectelor estimate a fi finantate presupune:
- Constructia a 5 depozite regionale de cereale, cu o valoarea estimata a investitiei de 30 mil. euro;
- Constructia a 4 depozite frigorifice destinate pastrarii stocurilor strategice de alimente pentru situatii de criza, cu o valoare estimata a investitiei de 8 mil. euro;
- Constructia a 2 depozite pentru resurse energetice, cu o valoare estimata a investitiei de 30 mil. euro.
Romania va avea mai multe depozite de medicamente si de alimente create din fonduri europene
EPIDEMIE Alors que des... Vezi tot