Protest Greenpeace in fata Primariei Capitalei: In Bucurestiul anului 2020 avem aceleasi 1.400 de autobuze diesel, zero restrictii pentru trafic si zero autobuze electrice pe strazi

Marti, 07 Iulie 2020, ora 11:04
2404 citiri
Protest Greenpeace in fata Primariei Capitalei: In Bucurestiul anului 2020 avem aceleasi 1.400 de autobuze diesel, zero restrictii pentru trafic si zero autobuze electrice pe strazi
Protest Greenpeace in fata Primariei Capitalei

14 activisti Greenpeace Romania au protestat astazi in fata Primariei Municipiului Bucuresti si au cerut cresterea numarului de piste de biciclete, ca alternativa la solutiile de transport actuale, in conditiile in care Bucurestiul este una dintre cele mai poluate capitale europene.

"In Bucurestiul anului 2020 avem aceleasi 1.400 de autobuze diesel, zero restrictii pentru trafic si zero autobuze electrice pe strazi. O veste buna sunt cele 100 de autobuze electrice aflate inca in stadiul de licitatie. Din pacate, tot in Bucurestiul anului 2020 exista doar 6 km de piste de biciclete omologate, desi prin Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) se promiteau crearea a 30 de km de piste pana in 2018, si a 100 de km pana la finalul lui 2019.

Cu siguranta mersul cu bicicleta ar fi o parte din solutia reducerii traficului, insa ne lipseste infrastructura" a declarat Alin Tanase, coordonator campanie Clima si Transport Durabil, Greenpeace Romania.

Gazele de esapament din trafic si praful fin de la frane si anvelope sunt printre cele mai periculoase surse de poluare in marile orase. Abordarea acestor surse locale de poluare, care se gasesc aproape de locul in care oamenii locuiesc si muncesc, este o problema urgenta. Orase din acest top al poluarii pe 2019, precum Brasov, Cluj si Timisoara, au luat masuri urgente care abordeaza principala sursa de poluare din orase - poluarea provenita din trafic. In Cluj-Napoca, 50% din flota de transport public este acum electrica. Timisoara a anuntat restrictii pentru traficul auto si interzice circulatia autobuzelor si camioanelor cu motor sub Euro 4, din cauza poluarii. De asemenea, in Brasov, flota electrica de transport public se mareste.

"Poluarea aerului, monitorizarea si informarea publicului au fost si sunt subestimate flagrant in Romania, cu toate ca, de-a lungul timpului, am primit numeroase avertismente din partea Comisiei Europene. Intre timp, poluarea aerului persista iar Ministerul Mediului si Primaria Municipiului Bucuresti isi paseaza responsabilitatea intre institutii cand vine vorba despre actiuni urgente pentru un aer curat", a mai spus Alin Tanase.

Administratia Capitalei nu ia masuri pentru a rezolva problema poluarii

In 2020 Romania a fost condamnata de Curtea de Justitie a UE pentru esecul sistematic de a reduce poluarea cu praf (PM10) din Bucuresti. Cetatenii Capitalei au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de praf inca din 2007, iar autoritatile au fost atentionate in mod repetat cu privire la acest lucru.

Actiunea vine si in urma analizei Greenpeace a raportului "Calitatea aerului in Romania in anul 2019", publicat de Ministerul Mediului, prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in aprilie 2020.

Conform evaluarii Greenpeace Romania, in Bucuresti si in tara sunt in continuare depasiri ale limitelor de poluare la praf si noxe care pun sanatatea publica in pericol. In lipsa unor masuri urgente la nivel local, Romania risca si amenzi uriase din partea Comisiei Europene.

Una dintre concluziile analizei este, de asemenea, ca desi in anul 2019 s-a inregistrat o usoara imbunatatire a calitatii aerului, comparativ cu 2018, Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) are foarte multe defectiuni. Conform datelor oficiale, in 2019, au fost intreruperi extrem de mari in captarea datelor privind poluarea aerului, nu s-au monitorizat corespunzator anumiti poluanti periculosi precum praful fin (PM 2.5) si dioxidul de azot (NO2), iar unele statii oficiale sunt amplasate in locuri irelevante. Astfel, concluzia ca aerul a fost mai curat in 2019 decat in 2018 nu poate fi bazata pe date concludente.

Bucurestiul nu se mai regaseste in lista oraselor cu depasiri ale mediei anuale la dioxid de azot in 2019, desi in 2018 a fost prezent. Dar asta se intampla din cauza faptului ca, in 2019, nivelul de poluare nu a fost masurat decat la o singura statie din Bucuresti, comparativ cu toate cele 8 statii care au monitorizat dioxidul de azot in 2018.

In anul 2019, au fost inregistrate depasiri ale valorii limita anuale pentru dioxid de azot la 6 statii din tara: BV-1 Brasov (statie de trafic), BV-3 Brasov (statie de trafic), CJ-1 Cluj (statie de trafic), HD-1 Deva (statie de fond urban), TM-1 Timisoara (statie de trafic) si TM-5 Timisoara (statie de trafic).

Amplasarea si alegerea tipului de statii pentru monitorizarea poluarii aerului din trafic in Bucuresti a fost subiectul celei mai recente proceduri de sanctionare, din 14 mai 2020, in care Comisia Europeana avertiza ca "Romania nu a respectat valorile-limita pentru dioxidul de azot (NO2) in aglomerarile Bucuresti, Brasov, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara si nu a luat masuri corespunzatoare pentru a scurta cat mai mult posibil perioadele de depasire. Comisia solicita de asemenea clarificari cu privire la monitorizarea corespunzatoare a concentratiilor de dioxid de azot (NO2) intr-una dintre aglomerari (Bucuresti). Prezenta unor concentratii ridicate de NO2 implica riscuri pentru sanatatea umana."

Praful fin (PM 2.5) considerat de specialisti ca fiind cel mai periculos indice de poluare si care se afla in stransa legatura cu arderile motoarelor, a fost monitorizat in 2019 doar la doua dintre cele opt statii existente in Bucuresti si in imprejurimi. Statiile de tip trafic de pe bulevardul Mihai Bravu si de la Cercul Militar National, acolo unde se inregistreaza printre cele mai mari valori de trafic, nu dispun de echipamente pentru masurarea PM 2.5.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...