Daniel Daianu: A fost salvata cu adevarat Grecia? - Interviu

Liderii europeni au hotarat sa ofere Greciei un nou imprumut in valoare de 109 miliarde de euro si au prezentat un plan pentru sprijinirea tuturor tarilor din zona euro cu probleme financiare, care include reducerea ratelor de dobanda si credite pe termen lung.

Potrivit analistului Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, ceea ce s-a intamplat, de fapt, la summit-ul de joi, a fost salvarea sistemului bancar european, a zonei euro si chiar si a Romaniei, prin extensie, insa mai putin a Greciei in sine.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Daniel Daianu a explicat care sunt avantajele, pentru Romania, ale deciziilor luate in cadrul summit-ului, dar si care sunt slabiciunile noului plan de evitare a contagiunii crizei datoriilor din zona euro.

Ce implicatii are rezultatul summit-ului european de joi asupra Romaniei?

Pe termen scurt, o consecinta pozitiva este ca s-a evitat intrarea intr-o vrie care putea sa conduca la reinghetarea pietelor de credit. Romania, prin noul acord cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala, beneficiaza de asistenta financiara pentru asemenea situatii. Dar aceasta finantare nu ar fi fost suficienta. O reinghetare a pietelor de credit ar fi lovit nu numai executia bugetara din Romania, dar si sectorul privat, care si asa se imprumuta cu mare greutate. Lovitura pentru o economie ca cea a Romaniei ar fi fost puternica, chiar daca Banca Nationala ar fi incercat ea sa acorde unele linii de finantare speciale. Banca Nationala ar fi riscat sa-si iroseasca rezervele.

Mai avem un semn de intrebare privind solutionarea nivelului datoriei publice in Statele Unite, pentru ca si acolo ar trebui sa se ia o decizie. Nu este vorba doar despre criza din zona euro. Dar eu sper ca acolo se va reusi sa se ia o decizie, este mult mai usor de rezolvat decat situatia din zona euro, unde, repet, solutionarea problemei nu este definitiva.

Cat de eficiente credeti ca vor fi masurile luate pentru salvarea Greciei?

Grecia nu este salvata in mod definitiv. In cazul Greciei, chiar cu scandente mult lungite, cu dobanzi considerabil mai mici, care se apropie de nivelul pe care il plateste Germania pentru obligatiunile ei, problema de solventa ramane.

Pentru Portugalia si pentru Irlanda, aceasta usurare este foarte binevenita, pentru ca aceste tari riscau sa se indrepte spre o situatie apropiata Greciei, fara aceste masuri de usurare a platilor.

Exista o diferenta mare intre economia Irlandei si celelalte doua economii, cea a Portugaliei si cea a Greciei, in sensul ca economia Irlandei este una competitiva, s-ar descurca daca nu ar avea povara teribila a salvarii sistemului bancar. Este un sector care a avut o supraexpansiune nebuna si care a fost salvat intrucat s-a dorit salvarea sistemului bancar european, a bancilor germane, franceze, care erau interconectate cu sistemul bancar irlandez. A fost preluata aceasta povara in totalitate de Irlanda, care este strivita de preluarea aceastei poveri.

In cazul Greciei, problema restructurarii ramane in continuare. Opinia mea este ca s-a castigat timp. Marele obiectiv al acestei intalniri nefiind salvarea, in sine, a Greciei, ci evitarea continuarii unei contagiuni care deja incepuse. De cateva saptamani - si asta era foarte grav pentru zona euro - pietele tratau Spania si Italia, tari care au economii cu o pondere considerabila in zona euro, ca viitoare tari problema, si asta se vedea si in cotatiile obligatiunilor.

Cum comentati faptul ca BCE va permite si participarea sectorului privat in salvarea Greciei?

S-a recurs la un pachet care priveste si operatiuni posibile efectuate de Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara, care sa vizeze, la nevoie, Italia si Spania, prin linii speciale de finantare, prin recapitalizare de banci, prin achizitii de obligatiuni pe piata secundara. Sunt operatiuni care nu vizeaza numai cele trei tari problema. Marele pericol pentru zona euro era contagiunea. Asta se vede si din declaratiile lui Trichet (Jean-Claude Trichet, directorul BCE - n.r.).

Banca Centrala Europeana, initial, era inflexibila fata de posibilitatea implicarii sectorului privat, fie prin rescandentare, fie prin reducere de dobanzi, operatiuni ale facilitatii europene, prin achizitii pe piata secundara de operatiuni, care ar putea sa determine agentii de rating sa declare Grecia intr-un faliment fie si partial. BCE ameninta ca nu ar mai primi obligatiuni suverane elene drept colateral pentru a extinde linii de finantare pentru bancile grecesti, care, daca n-ar primi linii de creditare, s-ar prabusi. BCE isi da seama ca, daca agentiile de rating declara Grecia in faliment, ar trebui sa intervina. Achizitii pe piata secundara de obligatiuni elene oricum ar insemna o restructurare, cel putin din perspectiva sectorului privat, o diminuare a creantelor pe care le detin.

Eu cred ca acum numai s-a castigat timp, fiindca preluarea de pe piata secundara a datoriilor Greciei de catre facilitatea europeana nu face decat sa mute datoriile de la detinatori privati intr-un portofoliu public. Obligatiile Greciei sunt transferate dinspre sectorul privat catre tarile care alimenteaza aceasta facilitate, catre platitorii de taxe si impozite din zona euro.

Care sunt sunt sansele ca Grecia sa scape total de incapacitatea de plata?

Grecia, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa fie in situatia in care sa nu mai fie obligata sa plateasca datoriile, care au ajuns la 160% din PIB. Nu este exclus ca, in viitor, sa se puna aceeasi problema si pentru Portugalia. Nu stiu daca si in cazul Irlandei. Cei prezenti la summit au declarat ca Grecia este considerat un caz unic si irepetabil. Ce inseamna irepetabil? Se poate repeta.

Ceea ce trebuie precizat este ca Germania si Franta vor veni cu noi propuneri privind reforma guvernantei economice. Pe mine aceasta intentie a celor doua motoare a Uniunii Europene este de vazut cum se va concretiza. Va fi de salutat in masura in care reforma guvernantei economice in zona euro si UE va tine cont nu numai de probleme legate de indisciplina bugetara, ci de alte slabiciuni de functionare a zonei euro. Aceasta, ca zona cu moneda unica, de la nastere era sub nivelul optim. Adusese impreuna economii intre care existau numeroase incopabilitati privind ciclurile de afaceri, functionarea pietelor muncii si a tuturor factorilor de productie, chiar si relatiilor industriale.

Din pacate, moneda euro, pe care se miza ca favoriza convergenta inauntrul acestei arii, aceasta convergenta nu a fost favorizata. Sudul, in pofida unor castiguri in ceea ce priveste infrastructura, cresterea veniturilor nominale si reale, a ramas, din punctul de vedere al structurilor economice, mult mai putin dezvoltat, nediversificat, inferior centrului si nordului. Si asta s-a revelat si intr-un deficit de competitivitate, ilustrat si prin deficite in zona euro. Germania, Olanda sunt mari exportatori, au surplusuri, in timp ce Portugalia, Spania, Grecia au deficite.

Care au fost principalele probleme care au condus la criza datoriilor?

Multi vorbesc pun la originea crizei din zona euro dimensiunea statului si cheltuielile bugetare iresponsabile. In cazul Greciei putem vorbi de asa ceva. Insa nu este cazul Spaniei si Irlandei. Aceasta criza din zona euro, in larga masura, este o criza a unei defectuoase alocari a resurselor si a unei supraindatorari a sectorului privat. Este o criza a creditarii excesive, a faptului ca politica nediferentiata Bancii Centrale Europene a facut ca mult capital sa se duca in tarile mai putin dezvoltate si, din pacate, s-a dus in operatiuni speculative din sectorul imobiliar, bancile fiind angrenate puternic.

Cand criza a izbit si sectorul bancar a fost amenintat de prabusire si consecinta ar fi fost implozia economiilor, guvernele au reactionat, au salvat banci si ele s-au indatorat peste masura. Istoria acestei crizei este mult mai complicata.

Este si o criza a integrarii financiare, o criza generata de conduita sectorului financiar si, totodata, pune in evidenta deficiente ale mecanismelor in uniunea monetara, inclusiv ineficiente ale monitorizarii exercitate de Banca Centrala Europeana si de bancile centrale. De aceea si rezolvarea este asa de dificila. Ce au incercat la reuniunea de joi este sa salveze sectorul bancar, sa se stopeze efectul de contagiune.

Care sunt neajunsurile planului prezentat de liderii europeni?

Ce nu reuseste acest pachet, in opinia mea, si aici este o hiba a acestui pachet si a europactului, este de a gandi cum tarile in care s-au introdus aceste pachete de asistenta financiara si aceste masuri de corectie fiscala pot sa capete o perspectiva de crestere economica. Fara crestere economica, problemele se vor acumla, se vor reproduce, aceste economii vor stagna. Ai putea sa preiei din datoria lor publica, sa o restructureze, dar, daca nu vor creste economic, tensiunile se vor mentine in continuare.

Ce mai lipseste acestui pachet este faptul ca ar fi trebuit sa mareasca volumul de resurse mobilizabile din fondul de salvare. Nu l-au marit si asta este o slabiciune. Ei au marit gama de operatiuni pe care le poate desfasura facilitatea, in schimb nu au marit volumul de resurse si asta este o slabiciune mare, intrucat, daca vrei sa lupti impotriva contagiunii si sa ajuti Spania sau Italia, ar trebui sa ai resurse mai mari la dispozitie. Aici a contat, poate, pozitia Germaniei, care nu a dorit din cauza problemelor politice.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...