Ce ar trebui facut pentru ca Romania sa semene mai mult cu Europa

Deplangeam lipsa unor dezbateri mature pe teme europene. In locul lor, mici puseuri de entuziasm grabit, alternate cu crize depresive si toate pe fundalul unei prea raspandite apatii, despre care nici nu mai stii ce sa crezi.

Cu toate acestea la numai o saptamana dupa discursul lui Jean-Claude Juncker despre starea Europei, publicatia "Curs de Guvernare" a organizat o dezbatere cu participare competenta care a reunit deopotriva oameni din mediul economic, academic si politic: Daniel Daianu, Valentin Lazea, Cristian Diaconescu, Leonard Orban, Siegfried Muresan, Ionut Dumitru si altii.

Nu e locul sa facem o prezentare care poate fi gasita pe site-ul publicatiei citate. Ne-am propus doar sa punem in evidenta ceea ce merita a fi retinut.

Intr-o expunere am putea spune aproape completa a dificultatilor economice si politice care stau in calea integrarii europene privite nu doar din Romania, ci si din centrul ei, Daniel Daianu (membru in consiliul de administratie al BNR) spunea la un moment dat ca BNR nu se opune aderarii la zona euro, ba dimpotriva urmareste aceste obiectiv cu diligenta, dar ca nu poate ignora "o analiza lucida, onesta a preconditiilor de aderare si a regulilor de functionare a zonei euro". Iar cel care facea apoi cu adevarat o succinta si cuprinzatoare analiza a momentului actual a fost Valentin Lazea (economist sef BNR) care nu s-a dat inapoi nici de la o discreta polemica cu partizanii unui integrationism mai curand ideologic sau poate naiv, care se multumesc sa astepte "mesaje incurajatoare de aderare la nucleul tare..."

Romania - a sustinut Valentin Lazea, precizand ca vorbeste in nume propriu - nu poate adera la zona euro in conditii profitabile daca nu va reusi sa dobandeasca o structura economica pe deplin compatibila sau, in termenii metaforei sale, sa obtina acelasi ADN. Or, ADN-ul este o configuratie, o structura din care orice element, cat de insignifiant ar parea, este indispensabil.

Romania, desi indeplineste mai toate criteriile formale, a sustinut el, are cateva tendinte de semn contrar care o pun pe o traiectorie neeuropeana. Prima ar fi tendinta de crestere a deficitului bugetar in timp ce peste tot deficitele se gasesc pe o panta descrescatoare. A doua, care este mult mai grava pentru ca nu poate fi corijata prin masuri imediate ar tine de deficitul de cont curent. In ciuda a ceea ce se crede indeobste, a aratat Lazea, nici tarile din sudul Europei ca Italia, Spania si Portugalia nu au deficite comerciale, ci, dimpotriva, au excedente in ultimii 4 ani. Deficite mari au numai Franta si Marea Britanie, care de altfel a ales sa paraseasca Uniunea Europeana.

Implicatiile acestei observatii sunt uriase pentru politica din Romania, care ar trebui sa urmareasca o inversare a raportului actual dintre importuri si exporturi. Pentru asta s-ar impune insa realizarea unei cresteri economice pe alte baze: atragerea de capital si dezvoltarea fortei de munca in sens cantitativ si calitativ (politici pentru cresterea natalitatii, intoarcerea romanilor emigrati, o mai buna educatie la toate nivelurile).

In sfarsit, un alt element de structura care desparte economia romaneasca de tiparul european ar fi inegalitatea sociala tot mai mare. Nu e primul care sa semnaleze decalajele crescatoare intre veniturile romanilor, dar a fost intrucatva surprinzator, caci Valentin Lazea are presupozitii diferite fata de stanga socialista. Argumentatia sa a fost insa convingatoare: decalajele de venituri (pentru care cota unica de impozitare are o mare raspundere) atomizeaza societatea, ii ataca coeziunea, provocand rupturi dramatice intre paturi sociale si intre generatii. Apare astfel o lume care nu mai poate gandi impreuna.

E un subiect care se gaseste in miezul realitatii noastre chiar daca nu e usor de observat din cauza ecranului de automultumire ridicat de cei avantajati. Efectele ar fi ca politicile la nivel national nu mai au suport, oamenii repliindu-se pe solutii de supravietuire individuala sau emigrand pur si simplu. In sfarsit - aspectul acesta e mai clar pentru toti - o tara de emigratie nu e o tara cu ADN european. Si, desi nimeni nu o spune explicit, o tara predispusa la emigratie de masa nu poate participa la spatiul de libera circulatie.

Remarcabila in aceasta analiza este, de fapt, mai cu seama situarea. Pentru ca, de regula, oficialii romani stau si asteapta semnale binevoitoare sau incurajatoare din mediul european (a spus Juncker - explozie de entuziasm si vorbarie mobilizatoare, a spus Rutte - deruta si deceptie etc.) cand, de fapt, au la dispozitie, in fiece clipa, toate elementele pentru a proiecta un traseu european, nu cu ochii atintiti la semnalele din afara (care sunt oricum foarte volatile si capricioase), ci urmand un traseu de emancipare economica centrat pe o buna cunoastere a vulnerabilitatilor Romaniei. Iar in cele din urma analiza lui Lazea a fost un indemn pentru responsabilii politici sa gandeasca subiectul pe cont propriu si sa lase deoparte ghicitul in stelele europene.

Horatiu Pepine, DW-Bucuresti

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...