Numerosi observatori considera ca in aceste zile, cand Europa se confrunta cu dificultatile Ciprului, se profileaza un nou candidat la ajutoarele europene, Slovenia, care risca sa ramana cu sistemul financiar pe butuci.
O tara de dimensiui mici, cu numai doua milioane de locuitori - totusi aproape dublu cat Ciprul - Slovenia a pornit cu dreptul cand aderase la zona euro, in 2007. Intre timp, economia puternic dependenta de exporturi a inregistrat o adevarata prabusire in anii 2008 si 2009 si nu da semne sa revina, noteaza La Tribune.
Credite acordate fara discernamant
Produsul Intern brut a scazut cu 7,8% in 2009, dar tara a cotinuat sa-si imbunatateasca standardele de trai, in timp ce competitivitatea scadea, iar datoriile companiilor diminuau capacitatea lor de a investi. Bilanturile bancilor au inceput sa se incarce cu datorii neperformante.
Fata de Cipru si Irlanda, amandoua nu prea mari, Slovenia are o particularitate: este dominata de trei grupuri bancare, care depind direct sau indirect de stat: Nova Banka Ljublijana, Nova Banka Maribor si Creditna Abanka VIPA.
Cele doua banci straine din Ljubljana, respectiv Societe Generale si Unicredit, ocupa o cota de piata foarte limitata in raport cu primele trei, dominate de stat.
Toate bancile publice au acordat credite fara discernamant in prima parte a deceniului trecut. Indatorarea societatilor private nefinanciare s-a dublat in ultimul deceniu, urcand de la 64,4% la 128,3%.
Austeritatea n-a salvat bugetul
In februarie 2012, noul prim ministru de atunci, Janez Jansa, initiase masuri severe de austeritate: salariile functionarilor publici au fost taiate, piata fortei de munca a fost reformata. Inevitabil, economia fragila a Sloveniei si-a continuat declinul. PIB a scazut anul trecut cu 2% si da semne sa continue cu acelasi trend in primele luni ale acestui an.
Potrivit unei analize facute de expertii FMI, care au vizitat recent tara, ponderea datoriilor neperformante ale celor trei mari banci a crescut de la 15,6% in 2011, la 20,5% in 2012. In aceste conditii, bancile slovene s-au putea sa nu mai aiba accesul usor la piata interbacara, singura sansa de refinantare a bancilor fiind BCE.
FMI a estimat ca valoarea creditelor neperformante a celor trei banci mari este de 7 miliarde de euro, suma mare pentru economia unei tari cu numai 2 milioane de locuitori.
Ca si in alte state europene, austeriatea n-a salvat bugetul Sloveniei. In 2012, deficitul a cunoscut o usoara redresare datorata injectiei de capital primita din exterior: un miliard de euro. In final insa a scazut la 6,7% din PIB.
Solutia: o banca "rea"
Sa gasesti un nou miliard de euro, dupa ce l-ai facut praf pe primul, este cu atat mai greu cu cat de fapt bancile au nevoie de cel putin 3 miliarde euro - si asta nu mai tarziu decat pana la 6 iunie, cand vin scadentele grele la plata.
Spre deosebire de Cipru, care cauta ajutoare numai din afara, conducerea slovena a cautat solutii interne. Premierul de anul trecut Janez Jansa a incercat sa organizeze o super-banca "rea", care sa preia activele neperformante si astfel celelalte banci sa poata lucra nestingherite si sa acopere, in timp, din profitul lor, gaurile negre din banca "rea".
Fortele de stanga au profitat de bajbaiala criticand solutia, au umblat, dupa cunoscutul obicei, la "dosare" si au descoperit ca premierul Jansa ar fi ascuns in declaratia sa de avere suma de 210.000 de euro.
A urmat scandalul, votul de neincredere si o schimbare de guvern, in fruntea caruia a sosit in februarie 2013 doamna Alenka Bratusek, prima femeie instalata in fruntea guvernului unei tari post-iugoslave.
Guvernele se schimba, angaralele raman
Alt guvern, alte planuri, alte promisiuni, dar analistii presimt ca inevitabila prezentarea Sloveniei, cu caciula in mana la UE, dupa modelul Ciprului.
Totusi Slovenia nu seamana cu Ciprul. In cazul Sloveniei, activele sectorului bancar nu depasesc 120% din PIB, in al Ciprului au trecut de 750%. Economia tarii n-a fost inca depunctata de agentiile de rating, ca a Ciprului, tinand seama ca, in ciuda unor insolvabilitati bancare, datoria publica nu depaseste 50% din PIB.
Este sigur ca soarta Sloveniei e mai buna - adica nu e chiar asa rea - precum cea din Cipru, dar este tot atat de sigur ca pe lista celor ajunsi la sapa de lemn in zona euro, UE s-a mai ales cu o pozitie, care se cere rezolvata: Slovenia, cea prospera de acum cativa ani.
Se pare cä totusi Germani manipulezä TOT si cum
vrea.
Pe ei,... Vezi tot