Criza europeana costa scump si merge non stop

Planul de salvare a Ciprului marcheaza o schimbare radicala in modul de a trata criza zonei euro, prin faptul ca asanarea problemelor bancare nu mai cade, de randul acesta, pe umerii contribuabililor, ci pe ai investitorilor, respectiv ai detinatorilor de depozite private.

S-ar putea ca solutia sa dea pentru moment roade, dar modul prin care deponentii din banci sunt pusi sa suporte pe neasteptate uriasele pierderi ale altora, creeaza rezerve in public si ridica un serios semn de intrebare cu privire la garantarea depozitelor. Devine vulnerabil insusi conceptul economic european, privind sistemul bancar.

Totodata, interventia brutala in controlul capitalurilor afecteaza grav increderea in soliditatea principiilor financiare ale uniunii monetare, comenteaza Project Syndicate.

E normal sa ne intrebam daca nu cumva Europa isi fura singura caciula prin aranjamentele pe care le face numai ca sa iasa din impas.

Pe de alta parte, piata reactioneaza la incertitudinile care incep sa planeze asupra sigurantei depozitelor prin majorarea ratei dobanzilor, agravand recesiunea si incurajand migratia capitalului dinspre periferia economiilor europene spre centru.

Se creaza noi dezechilibre, care probabil vor impune noi masuri. Germania si tarile din "nucleul dur" al zonei euro nu concep ca rezolvarea incurcaturilor financiare a unor tari sa se faca pe seama agoniselii altora. Respectivul nucleu asteapta din partea zonelor deficitare atat scaderea drastica a cheltuielilor, cat si cresterea impozitelor, ca sa se descurce astfel in suc propriu.

Prelungirea recesiunii blocheaza reformele

Cu austeritatea insa, nu te desurci decat facand export, intrucat diminuand veniturile, consumurile interne scad dramatic. Dar, daca toate tarile vizate - si sunt din ce in ce mai multe - ar merge pe mana austeritatii si exportului, soarta lor ar fi in buna parte sortita esecului: nu poti face export catre altii, care sufera si ei de acelasi sindrom al austeritatii.

In plus, o recesiune prelungita poate bloca reformele. Le va fi tot mai greu oficialilor sa-si conviga cetatenii ca numai sacrificul este garantia unui viitor luminos. Prelungirea recesiunii non stop are toate sansele sa duca la neliniste sociala, tulburari civile si instabilitate politica.

Efectele reactiei la austeritate s-au vazut in Italia, unde reformele incercate de guvernul Mario Monti au si produs convulsii sociale. In Grecia, austeritatea impusa de organismele europene a starnit nemultumiri, fara sa opreasca nici declinul economic, ajuns la 25% in cinci ani, nici extinderea somajului, ajuns la 27%.

Poate ca, dupa declansarea crizei din 2008, ar fi trebuit inceput cu reformele si cu intarirea sistemului bancar, dupa modelul american, si nu cu austeritatea severa, aplicata orbeste.

Austeritatea a focalizat atentia spre urmarirea bugetelor sub aspect nominal si nu structural, creand imagini deformate cu privire la starea economiei si la masurile ce se impun.

Europa si-a gasit un cobai pentru iesirea din criza: Ciprul

O mai buna cunoastere a dinamicii structurilor ar fi avertizat poate Banca Europeana de Investitii sa-si concentreze fondurile spre finantarea unor proiecte de anvergura in periferia Europei.

Mizand numai pe austeritate, oficialii zonei au minimalizat turbulentele financiare din statele periferice. Dobanzile lor s-au mentinut ridicate, iar "nucleul dur" european n-a scazut propria inflatie, ca sa le ofere un balon de oxigen.

Ca urmare, decalajul de competitivitatea dintre "centru" si "periferie" se mentine ridicat, iar tarile cu probleme raman in imposibilitate sa il corecteze prin exporturi.

Mai grava este, insa, lipsa armonizarii sectoarelor financiar si bugetar, pentru a permite crearea unei uniuni economice integrate. Ca urmare, se adopta masuri improvizate, individualizate de la caz la caz si neorchestrate in niciun fel.

Ciprul este un exemplu de masura improvizata. Chiar daca, prin confiscarea unei parti din depozite, tara isi va rezolva temporar unele probleme financiare, cazul nu creaza un model bun de urmat. Este putin probabil ca "solutia" sa mai poata fi incercata si in alta parte.

Dimpotriva, putem spune ca, prin nerespectarea garantiei depozitelor de catre bancile cipriote, sistemul financiar-economic european a inregistrat un regres.

Eventuala banuiala ca respectivele capitaluri private sunt bani negri, albiti intre timp prin spalare, ar justifica o cercetare in justitie, dar in niciun caz nationalizarea lor.

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...