Europa e gata sa treaca Rubiconul

Lumea financiara si-a pus mari sperante in data de 22 ianuarie 2015, cand este de asteptat ca presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), italianul Mario Draghi, sa anunte oficial trecerea la relaxarea cantitativa pe scara larga (QE) prin cumparare masiva de obligatiuni suverane.

Pentru Europa, acest moment marcheaza o adevarata trecere a Rubiconului (expresie ce inseamna a depasi un punct fara intoarcere; se refera la traversarea raului cu acelasi nume din Italia de catre Iulius Cezar, in anul 49 i.Hr., lucru ce a fost considerat o declaratie de razboi - n.red.).

El are loc in contextul in care BCE a ezitat mai bine de cinci ani sa faca acest pas, pe care alte banci centrale importante inca nici acum nu se hotarasc sa-l faca, se arata intr-o analiza Project Syndicate.

Tiparirea de bani pentru achizitia de obligatiuni guvernamentale, operatiune cunoscuta sub numele de relaxare cantitativa (quantitative easing - QE, in engleza), este vazuta ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispozitia BCE pentru revigorarea inflatiei, in conditiile in care dobanda de politica monetara este de numai 0,05%, iar neincrederea privind efectul masurilor deja adoptate de institutie este in crestere.

Momentul este favorabil

Pasul hotarator a fost decis dupa ce a fost convins si ultimul opozant important, reprezentantul Frantei in Comitetul Executiv al BCE, Benoit Coeure.

In conjunctura actuala, sunt multe argumente favorabile. In ultimii doi ani, rata inflatiei in zona euro se mentine sub 2%. In luna noiembrie 2014, cresterea preturilor calculata la nivel anual s-a limitat la 0,3%. Recenta scadere spectaculoasa a pretului la petrol exercita presiuni pentru scaderea in continuare a acestui indice.

Nu trebuie scapat din vedere nici faptul ca previziunile privind inflatia pe termen mediu se fixeaza in prezent sub valoarea tinta luata in calcul initial.

Pietele financiare considera ca relaxarea cantitativa este atat de probabila, incat au anticipat deja ratele obligatiunilor si ratele de schimb. Au facut foarte bine, dar in cazul cand se poticneste programul - ceea ce nu este de dorit - piata de obligatiuni si piata de schimb s-ar confrunta cu o relaxare brutala si cu consecinte greu de estimat.

Astfel, ratele dobanzilor pe termen lung s-ar ridica rapid, pietele bursiere ar intra in degringolada, iar cursul de schimb s-ar aprecia simtitor. Sunt exact fenomenele de care Europa n-are nevoie atunci cand incearca sa atinga intr-un an acea crestere, pe care Statele Unite au obtinut-o intr-un trimestru.

Retinerile Bundesbank

De altfel, ceea ce incearca acum Europa, in conceptia presedintelui BCE, Mario Draghi, nu este decat un mod de redresare economica dupa model american, mod care daca a reusit perfect in America, nu are de ce sa nu reuseasca la fel de bine si pe vechiul continent.

Totusi, Bundesbank - banca centrala a Germaniei - se arata rezervata fata de optimismul BCE, socotind ca urmarile recentelor evolutii ale preturilor ar putea fi mai severe decat par, iar relaxarea cantitativa s-ar desfasura defavorabil in acest caz. Aceasta opinie o impartasesc mai multi experti din conducerea bancii germane.

De altfel, institutia se opune oricarui ajutor care i s-ar cere pentru unii membri indatorati din zona euro, conform prevederilor din programul Draghi. Banca germana exclude din start un sprijin preferential din partea BCE pentru o anumita tara, intrucat aceasta ar insemna o incalcare a separatiei dintre politica fiscala si cea monetara.

Cu alte cuvinte, cine o festeleste sa se descurce in suc propriu.

Eventualul ajutor ar putea fi acordat numai de parlamentele respective si in niciun caz de catre Banca Centrala. Banca ar putea ajuta numai prin achizitionarea de obligatiuni de stat, dupa toate regulile bancare.

In acest domeniu, este interesanta experienta Japoniei. Acolo, banca centrala detine deja titluri de stat la nivel de 40% din PIB si s-a mai angajat sa cumpere anual noi obligatiuni, pana la 16% din PIB.

Experienta Japoniei

Volumul acestor achizitii face ca banca centrala a Japoniei sa controleze de fapt pe deplin piata titlurilor de stat, stabilind singura pretul de tranzactionare sau rascumparare a lor.

Aceasta situatie mareste increderea in stat, iar incredrea este cruciala pentru o banca centrala, care abia demareaza propria ei politica, QE. Dar din pacate asemenea politica lipseste in Europa si poate ca in asta consta punctul ei slab.

Faptul devine cu atat mai complicat, cu cat BCE cuprinde un evantai de state din zona euro. Este greu sa-ti imaginezi ca toate vor actiona vreodata la unison.

Nimeni nu se indoieste ca, prin programul Draghi, Europa isi asuma unele riscuri, dar fara riscuri sansele ei sunt sa bata pasul tot pe loc. A sosit momentul sa treaca Rubiconul, iar acesta se numeste QE.

Pe scurt, Mario Draghi este hotarat sa joace cartea Europei pe 22 ianuarie. Experienta americana si cea japoneza lasa de inteles ca are sanse sa castige. Deocamdata, n-a jucat nimeni in pierdere, dar multe alte banci centrale ezita sa incerce.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...