Mai exista solutie pentru Grecia? Va fi Romania lovita de socul unui faliment la Atena?

Grecia este la 48 de ore de un referendum care ar trebui sa-i decida viitorul.

Premierul Tsipras sustine ca aceasta consultare populara nu este despre ramanerea in UE, iar un eventual raspuns negativ "va permite executivului sau sa obtina un acord cu conditii mai bune".

Pe de alta parte, desi intrebarea adresata poporului face referire la planul european, iar premierul recomanda raspunsul NU, Alexis Tsipras a anuntat marti Comisia Europeana ca ar fi de acord cu prevederile acestuia, in conditiile unor nuantari. A fost insa refuzat.

Cancelarul Angela Merkel a transmis ca nu se pune problema reluarii negocierilor pana dupa referendum.

Fapt este ca din 1 iulie acordul de asistenta financiara pentru Grecia a expirat, iar Atena nu a reusit sa-si plateasca transa de 1,6 miliarde de euro catre FMI.

Viitorul Greciei este asadar incert la fel ca efectul pe care falimentul si eventual iesirea Greciei din eurozona le-ar putea avea asupra acestei tari, dar si asupra intregii Uniuni Europene.

Mai exista, asadar, o solutie viabila pentru Grecia? Daca da, care ar fi aceasta? Si ce lectie ar trebui sa invete Romania din criza elena?

In opinia expertului financiar Lucian Isar, solutia pentru criza elena este lupta impotriva coruptiei: "In Grecia ca si in Romania se sifoneaza nesustenabil. In cazul Greciei, banii parcati in exterior depasesc semnificativ datoria totala a statului elen.

Planul european, ca si cel din trecut, nu este suficient, ci doar o amanare. O taiere de datorie nu schimba cheia de operare in Grecia si prin urmare nu face decat sa deformeze modul de raportare a cetatenilor europeni la intreaga constructie.

Daca banii parcati de unii greci sunt pe teritoriul Europei, este straniu sa nu poti sa faci mai mult pentru a repatria sifonarile, mai ales cele din fonduri europene."

In ceea ce priveste efectele previzibile ale unui faliment al Greciei, Lucian Isar considera ca ele "sunt diferite de la o forma la alta a exprimarii acestei stari. Altfel spus, sunt foarte multe nuante in care se poate impacheta neplata unei transe, astfel incat anumite canale de contagiune financiara sa nu fie atinse. Implicatiile nu sunt atat de mult in zona financiara, cat in zona acordurilor si a intregii constructii europene. Euro este un proiect politic si nu unul realizat pe baze pur economice si acum se vede pe viu."

Lucian Isar nu crede ca eurozona ar fi dispusa cu adevarat sa renunte la Grecia, si asta il face pe premierul Tsipras "sa aiba un stil de negociere de inspiratie sovietica. Stie foarte clar ca mizele nu sunt financiare. De exemplu, Germania s-a tradat deja aruncand in lupta investitii de 35 de miliarde de euro. Negociatorii greci deja stiu ca ceea ce se joaca pe partea germana, influenta, geopolitica, idealuri, valoreaza mai mult de 35 de miliarde de euro extra cost.

Germania nu isi imagineaza ca Grecia ii va plati mare lucru din actuala datorie si totusi este dispusa sa mai dea 35 de miliarde.

In rezumat, in Grecia este o problema legata de coruptie si evaziune fiscala, cu implicatii si complicitate paneuropeana, plus reforme neadaptate conditiilor locale."

Profesorul Mircea Cosea vede ca singura solutie pentru Grecia revenirea la negocieri, pentru a obtine amanari sau o prelungire a acordului cu UE, indiferent de rezultatul referendumului, mai ales ca situatia economica si sociala a tarii se inflameaza repede: "Populatia a cam inceput sa inteleaga ca guvernul nu are o solutie, nu are un model de dezvoltare in afara UE.

Guvernul grec isi va asuma probabil o lista de reforme care va merge probabil mai mult pe impozite si pe marirea varstei de pensionare si mai putin pe scaderi de salarii si pensii, se vor face promisiuni de restructurari, dar urmarind evolutia politicii economice a Greciei dupa venirea noului guvern nu am nicio incredere ca el poate sa implementeze reforme eficiente."

Dar, in opinia prof. Cosea, reluarea negocierilor, un eventual acord ar putea aduce o indulcire a situatiei Greciei, dar nu finalul crizei pentru ca ea "nu este doar o criza a Greciei, ci o criza de structura a UE. Uniunea este in criza, pentru ca modelul ei de dezvoltare nu a tinut cont de existenta unor dezechilibre foarte mari intre tarile membre, iar lipsa unei politici unitare din punct de vedere fiscal si bugetar a facut ca unele tari sa fie finantate din efortul altor tari.

Piesa principala a rezolvarii crizei sunt SUA, nu UE. Banuiesc ca se fac presiuni mari din partea SUA pentru avansarea negocierilor, deoarece Grecia este un punct important geopolitic al NATO in actualul context. Nu exista teama ca va exista o Grecie turceasca sau ruseasca, ci ca ar putea aparea miscari care sa aduca la putere miscari extremiste".

Toate acestea au efecte asupra Romaniei, contagiunea e clara si vom suferi pe trei planuri, apreciaza Mircea Cosea. Un prim plan va fi o fluctuatie mai importanta a leului, in general in jos, fata de euro, ceea ce va scumpi creditele si va mari dobanda interbancara.

Un al doilea efect va fi intarirea dolarului in raport cu euro si leu, ceea ce ne va aduce prejudicii importante in importul de energie din Asia de SE.

Si nu in ultimul rand, spune profesorul Cosea, "zona Balcanilor de est va intra intr-un con de dezinteres al investitorilor, care vor astepta macar o perioada. In cazul Romaniei, asteptarea este accentuata de criza politica interna. Poate exista si un efect pozitiv, daca il putem numi asa: SUA vor acorda o atentie mai mare Romaniei, dar nu sub aspectul investiilor, ci militar.

Daca am sti sa negociem bine, acest interes poate duce si la avantaje investitionale. Deocamdata insa nu am siguranta ca decidentii politici stiu sa faca acest lucru".

Situatia Greciei ar trebui sa fie o lectie buna pentru Romania si sa indemne la mare prudenta cel putin anul acesta, atrage atentia profesorul Cosea: "Ma mira ca se fac cadouri populiste: pensii speciale, prima vacanta, alocatiile etc, in conditiile in care nu are nimeni vreo garantie ca partea a doua a anului va fi atat de buna incat ne vom mentine cresterea si vom avea un buget stabil.

Ar fi trebuit asteptat macar efectul contabil, pe hartie, al reducerii TVA la alimente, pentru a vedea daca ea este atat de eficienta sub aspectul colectarilor incat sa permita si alte flexibilizari".

Profesorul Daniel Daianu, membru in CA al BNR, considera ca atat planul actual, cat si cel din 2010 nu au fost bine construite: "Nu cred ca un program realist poate eluda o reducere considerabila a datoriei publice a Greciei, care a ajuns acum la 173% din PIB. Chiar din aceasta cifra intelegem ca programul nu a functionat.

Un 'debt relief', stergere de datorii, intra in logica sa faca un program economic, ce include reforme structurale, realist.

Pe acest fond economic nenorocit a ajuns Syriza la putere si este posibil chiar mai rau. Se poate ajunge la un regim militar in ultima instanta, daca lucrurile scapa de sub control. In plus, problema economica a Greciei se cuvine sa fie judecata in relatie cu aspecte geopolitice.

Poate ca Tsipras si Varoufakis au folosit dimensiunea geopolitica ca arma in negociere. A se vedea si vizitele la Moscova. Pe de alta parte, situatia economica din Grecia este catastrofala si poate se va inrautati inca. Nu intamplator J.C.Juncker a vorbit despre o posibila criza umanitara. "

Daca grecii resping austeritatea prin referendum, "tara va fi in default oficial, se ajunge la o restructurare automata, fortata, a datoriilor, in sensul ca partenerii din UE vor fi nevoiti sa accepte o situatie de fapt, ca Grecia nu vrea sa plateasca in conditiile date. Apare chestiunea sistemului bancar care ar pierde liniile de finantare speciala de la BCE, accesul la pietele financiare externe ar fi blocat, o criza umanitara ar deveni o preocupare mare pentru UE, fiindca iesirea din zona euro nu echivaleaza automat cu iesirea din Uniune.

Iar criza umanitara trebuie judecata in contextul de ansamblu, cand ne confruntam cu mii de imigranti care cauta sa foloseasca si insule grecesti pentru a ajunge in Europa, cu haosul din lumea araba, cu terorism, situatia din Ucraina etc. Apar chestiuni de securitate, Grecia fiind stat membru al NATO. Cred ca, daca Grecia ar fi in situatia de a iesi din euroarie, Uniunea nu ar putea sa treaca cu vederea nevoia de a asista aceasta tara pentru a face fata la asemenea provocari", atrage atentia Daniel Daianu.

Dar iesirea Greciei din euroarie ar avea si alte efecte: "ar arata ca aparitia zonei euro nu este un proces irevocabil in ce priveste componenta. Ar atinti atentia si asupra altor tari care dovedesc fragilitate, sa nu uitam ca Portugalia, Spania, Irlanda beneficiaza, pe de o parte, de dobanzi ultra-mici izvorate din pachetele de asistenta financiara primite, iar, pe de alta parte, exista operatiunile speciale ale BCE care au facut ca dobanzi pe piete, in general, sa ajunga la cote foarte joase.

Episodul Grecia va trezi pe nu putini din amorteala si exista deja efecte de contagiune, care se pot amplifica. Trebuie spus insa ca Uniunea, euroaria, sunt mai bine protejate acum decat intre anii 2008-2010", afirma Daniel Daianu.

Romania este intr-o situatie incomparabil mai buna, chiar daca datoria sa publica aproape s-a triplat din 2008 incoace, insa, avertizeaza profesorul Daianu, "trebuie sa nu exageram cu relaxarea fiscala, care sa urce iar deficitul bugetului. Cand economia tureaza cu o rata de crestere de peste 4%, cum este acum, este greu de explicat partenerilor, colegilor din UE, de ce deficitul programat va creste.

Intelept este sa vedem cum se termina 2015, sa testam un nou regim de colectare a veniturilor fiscale si apoi sa generalizam diminuarea de TVA. Nu mai amintesc de situatia investitiilor, intrucat o crestere durabila semnificativa depinde de volumuul si calitatea investitiilor publice si private".

Ziare.com te invita la dezbatere: Ce ar trebui sa alega grecii duminica? Ce solutii exista pentru criza elena? Ce ar trebui sa inteleaga Romania din prabusirea Greciei?

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...

Care vor fi primele telefoane echipate cu noul procesor Snapdragon 8 Gen 4

Yogesh Brar a anunțat recent pe platforma X (fosta Twitter) că primele dispozitive echipate cu noua generație de procesor Snapdragon 8 Gen 4 vor fi lansate în octombrie 2024, iar detaliile...