Nouriel Roubini: Zona euro da semne ca reinvie, dar totul depinde de nemti

Analizand cele mai recente date asupra evolutiei economice din zona euro, cunoscutul economist Nouriel Roubini considera ca aceasta a pornit pe calea revigorarii, dar continuarea depinde de modul cum va fi condusa redresarea economiei, cum abordam obstacolele ivite si cum poate fi ea sustinuta in continuare.

Cauzele care au influentat negativ economia europeana sunt evidente. Anul trecut, zona euro era aproape de a-si dubla recesiunea. Dar, cand a constatat ca intra in deflatie tehnica, BCE a apasat pe tragaci, declansand relaxarea cantitativa, inclusiv prin achizitii de obligatiuni suverane - scrie Roubini intr-un articol publicat de Project Syndicate.

Impactul financiar a fost imediat: odata cu relaxarea monetara, euro a scazut rapid, randamentele obligatiunilor de asemenea, iar pietele bursiere au inceput sa cumpere insistent. In plus, a intervenit scaderea brusca a preturilor la petrol. Toti acesti factori au stimulat cresterea economica.

Sunt indicii pentru un oarecare optimism. Relaxarea creditelor de catre BCE stimuleaza creditarea bancara. Bancile vor dispune de mai multa lichiditate si mai mult capital, putand imprumuta sectorul privat. Ca urmare, sunt semne ca economia a pornit pe un drum bun, desi calea nu e lipsita de piedici.

In primul rand, ingrijoreaza riscurile politice, care ar putea afecta progresele. Chiar daca Grecia declara ca doreste sa ramana in zona euro, negocierile dificile dintre guvernul grec si "troika" nu exclud un incident neintentionat, dar grav, in cazul cand problemele de finantare nu se rezolva in urmatoarele cateva saptamani.

In Spania, un partid de extrema stanga - analog grecescului Syrizia - ar putea prelua puterea in viitor. In Italia, partidele de extrema dreapta sau stanga (extremele se ating) se pronunta deja anti-euro, iar in Franta extremista Marine Le Pen conteaza pe un succes electoral inainte de alegerile prezindentiale din 2017.

Dar reactia populista contra austeritatii si a reformei poate fi alimentata si de alti factori, precum lipsa locurilor de munca si de crestere a veniturilor.

In plus, o anumita inertie, instalata in zona periferica din sud, constituie un suport tot pentru partide extremiste anti-euro din tari nordice, ca Olanda, Germania sau Finlanda.

In al doilea rand, revigorarea economica este afectata de instabilitatea politica. Rusia devine tot mai agresiva fata de Ucraina, tarile baltice si de cele balcanice. Nu prea departe de aceasta zona, arde Orientul Mijlociu, lansand atacuri teroriste la distanta, precum cele de la Paris, Copenhaga sau din Tunisia.

In al treilea rand, desi politicile BCE mentin mai mici costurile imprumuturilor, datoria publica si privata in tarile periferice devine tot mai mare, intrucat raportul dintre datorie si PIB nominal creste foarte incet. In aceste conditii, sustenabilitatea datoriei pe termen mediu va ramane o problema mereu amenintatoare pentru respectivele economii.

In al patrulea rand, politicile fiscale vor continua sa fie rezervate si chiar sa stagneze, atat timp cat Germania continua sa respinga ferm orice idee care ar duce la stimuli pe termen scurt.

In al cincilea rand, reformele structurale evolueaza in ritm de melc, tragand inapoi cresterea potentiala. Iar reformele structurale sunt vitale. Unele masuri, cum este de exemplu liberalizarea pietei la forta de munca, pot impulsiona rata de economisire, slabind astfel cererea, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.

Si, in ultimul rand, se simte in continuare lipsa uniunii monetare. Viabilitatea pe termen lung a conceptului economic european necesita dezvoltarea din timp a unei uniuni bancare, a uniunii fiscale, a celei economice si, in final, a celei politice. Din pacate, procesul integrarii europene a stagnat.

In cazul cand rata somajului se mentine mare, cand inflatia ramane sub 2%, iar politicile fiscale si structurale continua sa exercite piedici in calea cresterii economice pe termen scurt, singurul joc pentru a mentine economia pe linia de plutire este relaxarea cantitativa.

Aceasta duce la o noua slabire a monedei euro si la cresterea contului curent, creand un deficit in conturile tarilor periferice si un excedent in conturile celor centrale, inclusiv Germania. BCE ar ajunge sa caute solutii in afara Europei si, in primul rand, in SUA.

Pentru a evita un asemenea deznodamant, Germania ar putea sa adopte politici de stimulare fiscala, cheltuieli mai mari in infrastrucura, in investitii publice, precum si cresterea salariilor. Sporind astfel cheltuielile interne, se vor reechilibra excedentele.

Daca Germania nu va proceda astfel, Roubini nu crede ca putem conta pe o adevarata revigorare a zonei euro, robusta si sustinuta.

Adobe introduce funcții de inteligență artificială în aplicațiile Reader și Acrobat

Adobe a introdus recent în piață un asistent AI pentru aplicațiile Reader și Acrobat, în scopul de a transforma modul în care interacționăm cu documentele PDF. Această nouă...

Tinerii români au câștigat Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge

Echipa AICitizens de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, Vrancea, a obținut titlul de campioană mondială la Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge, care...