In ciuda faptului ca liderii europeni au fost de acord cu semnarea unui acord de guvernanta fiscala, ce ar trebui, teoretic, sa duca la o integrare mai buna si, implicit, la salvarea zonei euro, multi economisti inca sunt de parere ca destramarea uniunii monetare este inevitabila. Ce s-ar intampla, in acest caz, cu a doua economie din zona, Franta?
Intoarcerea la francul francez ar fi un adevarat dezastru economic si social, potrivit estimarilor Institutului Montaigne. Astfel, s-ar pierde intre 6 si 19 la suta din bogatia nationala, intr-o perioada de zece ani, iar 1 milion de persoane ar ramane fara locuri de munca.
Este visul liderului partidului de extrema dreapta Frontul National, Marine Le Pen, si cosmarul celorlalti candidati la prezidentialele din 2012. Renuntarea la euro nu a fost luata niciodata in serios pana la prabusirea Greciei si dificultatile din Europa.
Angajamentul tarilor din Uniunea Europeana, mai putin Marea Britanie, de a crea o uniune bugetara, a indepartat aceasta perspectiva, insa este sustinuta de peste o treime din francezi, potrivit unui sondaj Ipsos. Le Pen insista ca solutiile prezentate de liderii europeni nu vor rezolva criza datoriilor, iar singura solutie adevarata, pentru Franta, este iesirea din zona euro, altfel s-ar isca haos economic si social.
Potrivit analistilor citati de Les Echos, nici reintoarcerea la francul francez nu ar aduce lucruri bune. Aceasta manevra ar avea consecinte dezastruoase, atat pentru companii, cat si pentru consumatori, precum si asupra cresterii economice, pietei muncii si puterii de cumparare.
Concret, intr-o perioada de zece ani, fiecare salariat din Franta ar pierde 9.000 de euro, iar cateva sute de mii ar fi concediati in primul an. Pe termen lung, Institutul Motaigne estimeaza ca peste 1 milion de salariati ar deveni someri.
Insa aceasta evaluare nu tine seama de schimbarea de comportament a investitorilor, care vor fi extrem de tentati sa isi transfere capitalul in alte state, ceea ce ar majora taxele asupra produselor franceze si taxele vamale, dar ar afecta si pietele financiare, care ar taia creditarea.
Reintoarcerea la franc, recesiune sigura
In plus, nici zona euro nu ar supravietui fara Franta, ceea ce ar avea efecte mult mai negative. In special agricultura ar fi amenintata de cea din Spania si Italia, mai competitive.
Estimarea se concentreaza pe evenimentele majore care ar avea loc, in cazul retragerii voluntare a Frantei din zona euro. Astfel, moneda nationala s-ar devaloriza cu 20 de procente, ceea ce ar aduce si avantaje, pe termen scurt: produsele frantuzesti ar beneficia de un plus de competitivitate, datorita faptului ca ar deveni mult mai ieftine decat produsele importate.
De asemenea, exporturile s-ar majora semnificativ. Pe de alta parte, consumatorii, care cumpara multe produse din import, si-ar pierde mult din puterea de cumparare: de exemplu, telefoanele mobile, jucariile sau masinile straine ar costa cu 20 la suta mai mult.
Aceasta scadere ar fi sanctionata dur de pietele financiare, care ar cere o majorare a dobanzilor.
Nu in ultimul rand, datoria ar trece automat de la nivelul de 82 la suta din PIB la 103%, din cauza devalorizarii monedei, iar Franta ar avea mari dificultati de finantare.
Prin urmare, Franta ar ajunge intr-o situatia chiar mai proasta decat a Italiei in prezent, aceasta din urma avand datorii de 118% din PIB si suporta dobanzi de 6 - 7% pentru finantare.
Pentru a-si putea plati datoriile, Franta ar fi nevoita sa-si reduca drastic din cheltuieli (ajutoare sociale, salariile bugetarilor etc) sau sa majoreze impozitele. Din acest motiv, francezii ar cheltui mai putin, alimentand un cerc vicios de recesiune, somaj si scaderea consumului.
