Solutii romanesti pentru Europa

In ciuda apetitului redus pentru acest subiect, am putea identifica cel putin doua perspective diferite despre integrarea europeana a Romaniei.

Dupa discursul lui Emmanuel Macron de la Aachen si elogiile Angelei Merkel, subiectul Europei revine fireste in prim-plan. Dar testul adevarului va fi dat la sfarsitul lunii iunie, atunci cand va vea loc reuniunea Consiliului European. Se va vedea atunci in ce masura vorbele sunt acoperite de fapte.

Romania nu va face parte din randul protagonistilor, dar nu este nici ea scutita de datoria unei reflectii mai aprofundate. Daca mediul politic pare sa nu aiba niciun interes pentru dezbatere, daca intelectualii - in sensul omului de carte dedicat reflectiei - par sa fi intors spatele subiectului atunci cand nu reiau clisee comode, doar economistii au mai ramas pe baricade. Cand si cand mai apare cate un studiu despre adoptarea monedei comune care ne racordeaza la dezbaterea generala, desi nu este sigur ca aceste contributii pot influenta mersul lucrurilor.

Cu cateva zile in urma Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, publica pe blogul propriu o analiza privitoare la conditiile economice ale integrarii europene ("Cum pot atitudinile diferite fata de inflatie sa zadarniceasca visul european") . Din punctul nostru de vedere, studiul este interesant mai ales pentru modul in care o dezbatere politica conflictuala si incarcata de pasiuni poate fi tradusa intr-o terminologie perfect neutra.

Problema suveranitatii, a federalismului european, conflictele Nord-Sud sau Est-Vest se reduc la ratele de schimb, conturile de capital si politicile monetare. Avantajul (pentru ca exista, desigur, unul) este ca devine mai evident din punct de vedere tehnic ce ar trebui sa se intample pentru ca propunerile unui Emmanuel Macron, de exemplu, sa devina realitate.

Simplificand, Lucian Croitoru cauta sa demonstreze ca nicio propunere de integrare economica nu este cu adevarat viabila decat daca este privita ca etapa intermediara a federalizarii continentului. Caci el sugereaza ca tarile fatalmente perdante (cele cu inclinatii inflationiste) se vor revolta la un moment dat impotriva aranjamentului general, ceea ce pune in pericol intreaga constructie. Ar fi de aceea necesar ca statele natiune sa renunte complet la posibilitatea unor politici monetare independente.

O asemenea perspectiva (lasam demostratia tehnica pe seama economistilor) ingaduie o radicalitate imposibila in dezbaterea politica curenta. Caci este greu sa spui ca, realist vorbind, moneda unica nu poate fi salvata decat cu conditia unificarii politice, fara sa nu provoci reactii de mare contrarietate. Federalistii radicali ca Guy Verhofstadt, de exemplu, o spun, dar ei nu au o audienta reala decat in aula Paralamentului European, liderii politici nationali, fie si cei eurofili, preferand sa-l asculte cu condescendenta.

E adevarat ca, teoretic cel putin, zona euro ar avea viitor daca toate tarile, asa cum sustinea recent un alt economist roman, ar adopta modelul german bazat pe competivitate si excedent comercial, ceea ce sugereaza ca unificarea politica nu ar fi obligatorie daca am asista la o omogenizare societala si de structura economica (Valentin Lazea) . Dar studiul citat mai sus tocmai asta cauta sa arate si anume ca omogenizarea ar fi de fapt imposibila cata vreme economia depinde de complicate "cauze sociale, culturale, economice si politice" sau, cu alte cuvinte, cata vreme istoria diferita a natiunilor europene va continua sa-si puna amprenta asupra evolutiei lor, provocand "atitudini diferite fata de inflatie".

La acest nivel academic putem sa identificam cel putin doua pozitii romanesti: una pretinde Romaniei un efort de reconfigurare economica de natura sa-i sporeasca competivitatea si sa o aduca, in mod natural, la nivelul tarilor euro (de model german) . Din aceasta perspectiva Romania nu ar trebui sa adere la zona euro decat atunci cand a devenit cu adevarat compatibila.

O alta (ilustrata inclusiv de Lucian Croitoru) nu crede in convergenta naturala a tarilor europene si prefera de aceea ca Romania sa fie "preluata" intr-o constructie federala in care fireste se vor produce si transferuri de resurse, conform logicii democratice.

Horatiu Pepine

Elon Musk vrea să taxeze noii utilizatori X pentru a fi sigur că nu sunt boți. Cât trebuie plătit pentru a posta pe fostul Twitter

Proprietarul platformei de socializare X, Elon Musk, a decis să impună o taxă utilizatorilor noi ai serviciului. Scopul este de a se asigură că nu sunt boți. Fostul Twitter a impus deja o...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...