Recapitalizarea bancilor europene, o restructurare substantiala a datoriilor Greciei si un fond de salvare mai mare, sunt principalele puncte de discutii ce urmeaza sa fie supuse deciziei liderilor europeni, intr-o noua intalnire ce va avea loc miercuri.
Dupa esecurile repetate in negocieri, in ultimele trei luni, liderii europeni par sa fi gasit consensul in faptul ca rezolvarea problemelor nu mai poate fi amanata.
Prim ministrul polonez Donald Tusk, a carui tara detine presedintia UE, nu s-a ferit sa declare ca, in zilele urmatoare, se decide viitorul financiar al Europei.
"Discutiile de astazi (duminica - n.red.) au aratat ca dorinta de consens intre membrii UE este in crestere in ceea ce priveste doua mari necesitati politice: pe de o parte sustinerea guvernantei economice si posibilitatea penalizarii datornicilor si, pe de alta parte, mai multa integrare in zona euro si integrarea tuturor celor 27 de state, toate aceastea mergand mana in mana", a declarat Tusk, citat de Reuters.
"Nimeni nu neaga faptul ca, in zilele urmatoare, am putea decide soarta economica a Europei. S-a spus ca unele tari ar putea disparea, in sens economic, in saptamanile urmatoare, daca nu luam decizii cat mai rapid", a continuat acesta.
Presedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, a asigurat ca Franta si Germania lucreaza intr-un spirit al compromisului, incercand sa gaseasca un pachet ambitios de masuri, care sa convinga restul lumii ca pot asigura stabilitatea financiara a zonei euro.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Uniunea se lupta cu lucruri care isi au originea in deceniile trecute.
"Miercuri nu o sa facem ultimul pas. Atunci cand vorbim de viitor, trebuie sa ne gandim cum sa ne intarim mecanismele de control in zona euro", a declarat Merkel.
Intalnirea de duminica a marcat al 13-lea summit al statelor europene in doar doi ani, iar miercuri ar trebui sa stim cu exactitate ce masuri vor fi luate pentru a salva situatia economica a Uniunii Europene.
Dovada ca negocierile sunt cat se poate de serioase si ca timpul este un factor de presiune, prim ministrul italian, Silvio Berlusconi, plecat destul de sifonat de la Bruxelles, va avea, luni seara, o intalnire cu cabinetul sau. Cel mai probabil se vor discuta noi propuneri de reforma sub presiunea Uniunii Europene si a summit-ului de miercuri.
Care au fost punctele de plecare pentru intalnirea de miercuri
Sunt trei aspecte importante asupra carora liderii europeni au ajuns la un acord, si anume ca bancile europene sa stranga capital nou de mai mult de o suta de miliarde de euro, pentru a se proteja de posibilele pierderi cauzate de tarile indatorate.
De asemenea, in cadrul intalnirilor s-a acceptat marirea rolui pe care il are Fondul European pentru Stabilitate Financiara in salvarea economiilor in faliment. Fondul detine 440 de miliarde de euro.
Bancile care au imprumutat Grecia vor primi propunerea sa reduca datoria elenilor cu 50%, de la 21% cu cat s-a hotarat la ultimele negocieri.
Cele o suta de miliarde pe care liderii europeni vor sa le "injecteze" in banci ar urma sa vina de la investitori comerciali, guvernele nationale si fondul de salvare al UE.
Acest fond de salvare nu va fi folosit decat ca o ultima masura, in cazul in care guvernele nu pot da banii necesari pentru a-si sustine bancile.
Presiunea cade si asupra Italiei, care trebuie sa ia masuri urgente pentru a-si micsora nivelul datoriilor.
Disensiunile au aparut insa in momentul in care s-a pus problema ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa sustina fondul de salvare, prin imprumuturi care ar creste rezervele fondului la 2-3 trilioane de euro. Este ceea ce spera si Franta, insa aceasta idee a fost exclusa de cancelarul german.
In schimb, cele doua parti ar trebui sa se inteleaga in privinta ajutarii tarilor in pericol, cum ar fi Spania si Italia, oferind garantii partiale investitorilor si bancilor care imprumuta statele respective.
Banca Centrala Europeana s-a opus scaderii la 50% a datoriilor pe care le are Grecia catre banci, insa Germania a promovat aceasta idee, impreuna cu alte guverne.
O alta necunoscuta este ce tari din spatiul non-UE sunt dispuse sa contribuie la fondul de salvare. Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud ar putea pune la dispozitie bani prin intermediul Fondului Monetar International.
Liderii au luat in discutie si o posibilia schimbare a Tratatului UE, in scopul de a intari economia, insa orice schimbare propusa de presedintele UE va trebui ratificata de toate cele 27 de tari membre ale Uniunii, inclusiv Marea Britanie.
Prim ministrul englez David Cameron a declarat ca "acest lucru nu trebuie sa se faca pe seama interesului national al Marii Britanii". De altfel, Cameron a fost si atacat fatis de Sarkozy: "Ne-am saturat sa ne criticati si sa ne spuneti ce sa facem", a spus presedintele francez.
