Un studiu recent arată că tinerii din România își cheltuiesc cea mai mare parte din venituri pe alimente și au o tendință de îndatorare, cel de-al doilea cel mai popular produs financiar fiind cardul de credit. În același timp, comparativ cu tinerii polonezi sau cehi, cel mai mic procent al angajaților cu normă întreagă este raportat în România.
Tinerii români cheltuiesc cea mai mare parte din venitul lor pe alimente (28%) și apoi pe utilități (16%). Economisesc 12% din venit. Evident, procentul privind economiile crește în funcție de venituri. Cei din grupa cu cele mai mari venituri economisesc mai mult, adică 17% din venit, însă cel mai mult economisesc cei din grupa de vârstă cea mai tânără (18-21), adică 18% din salariu.
Investițiile s-au situat la o medie de 6%, ceea ce înseamnă că, în medie, 18% din venitul lunar este investit într-o formă sau alta în active.
După conturile curente, al doilea cel mai popular produs financiar sunt cardurile de credit, care, împreună cu 17% care aleg un împrumut personal, sugerează o tendință a respondenților de a se baza pe credit sau, cu alte cuvinte, de a trăi peste posibilitățile lor. La urma urmei, 16% dintre respondenți au declarat că nu le rămân
niciodată bani la sfârșitul lunii, această cifră crescând la 20% în cazul femeilor. Pentru mulți tineri români, a avea bani până la sfârșitul lunii este o provocare serioasă.
Sondajul mai constată că pentru aproape jumătate (49%) dintre Gen Z/Millennials din România, nivelul de trai s-a îmbunătățit în ultimul an. Subgrupurile care au declarat o îmbunătățire au fost bărbații și cei cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani. De asemenea, o proporție mai mare din grupurile cu venituri mai mari au raportat o îmbunătățire a nivelului de trai în ultimul an.
În ceea ce privește veniturile, 34% dintre tinerii români chestionați au declarat că au venituri între 3.000 și 5.000 RON pe lună; 16% câștigă între 5.000 și 10.000 RON; iar alți 2% câștigă mai mult de 10.000 RON (aproximativ 2.000 €). Deloc surprinzător, cei mai reprezentați în tranșele cu cele mai mari venituri (> 5.000 RON) au fost bărbații (21%) precum și respondenții din grupa de vârstă cea mai înaintată, 30-35 de ani (21%).
Deținerea propriei locuințe este principala prioritate pentru 17% dintre tinerii români (și în primele trei deziderate pentru 33% din ei). Cele mai importante aspirații sunt însă „să am suficienți bani pentru a mă putea întreține pe mine și familia mea“ (25%) și „să am suficienți bani pentru a nu-mi face griji cu privire la plata facturilor în fiecare lună și pentru a avea ceva bani de rezervă pentru costuri neesențiale“ (19%).
Răspunsul „să plătesc toate datoriile existente (cum ar fi carduri de credit,
împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale etc.)“ a fost ales de 10% dintre respondenți.
Mai mult de jumătate dintre respondenții (55%) sondajului sunt angajați cu normă întreagă, cu cea mai mare prevalență în grupele de vârstă 26-29 de ani (67%) și 30-35 de ani (70%). Categoriile de angajați cu jumătate de normă (6%), lucrători independenți (5%), susținători ai familiei (4%) au avut o reprezentare de sub 10%. Studenții au reprezentat doar 12% din respondenți.
Deși 72% dintre tinerii români se așteaptă la o creștere a costului vieții în următorul an, sondajul arată că 81% dintre aceștia cred că își pot atinge aspirațiile financiare.
Aproximativ jumătate dintre respondenții cehi și români (49%, 55%) erau angajați cu normă întreagă, cu cea mai mare prevalență în grupele de vârstă 26-29 și 30-35 de ani, mai arată sondajul, în timp ce, în Polonia, două treimi (65%) dintre tinerii polonezi erau angajați cu normă întreagă, cu cel mai mare procent fiind de asemenea în grupele de vârstă mai înaintate.
Studiul mai constată un procent scăzut al românilor care au mai mult de trei luni de economii (24%), în comparație cu cehii (44%) și polonezii (47%).
Potrivit datelor sondajului, 40% dintre tinerii cehi au spus ca au fost nevoiți sa amâne o decizie importantă de viață din cauza factorilor financiari. Procentul ajunge la 41% în cazul polonezilor și la 61% în cazul tinerilor români.
Părinții și internetul sunt sursele primare de informare privind finanțele pentru tineri din toate cele trei țări, potrivit datelor publicate. Doar 8-14% au spus că informarea a venit și de la școală.
De asemenea, mai mult de o cincime din tinerii celor trei state urmăresc cel puțin un influencer financiar.
Studiul Young Money Matters, realizat de Cook Communications, analizează modul în care persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din România, Cehia și Polonia își câștigă și își cheltuiesc banii, cum investesc, ce produse financiare folosesc și de ce consiliere financiară dispun.