La nivelul NATO ar trebui să se ia decizia de a doborî rachetele din spaţiul aerian ucrainean care se îndreaptă spre Polonia sau România, susţine generalul polonez Waldemar Skrzypczak....
Șocul războiului lui Putin cuprinde Europa: Cum sunt lovite România și statele UE
Miercuri, 26 Octombrie 2022, ora 02:38
7161 citiri
Romania stat membru UE, afectată de războiul lui Putin FOTO: Wikipedia
Universitatea privată Hertie School din Berlin, Germania, a realizat o amplă analiză privind șocul războiului lui Vladimir Putin din Ucraina asupra statelor membre ale Uniunii Europene și consecințele economice care rezultă din acest conflict.
Concluzia studiului arată că efectele secundare ale invaziei ruse vor fi resimțite în toată Europa, dar impactul va fi diferit pentru țările continentului.
Analiza arată că vulnerabilitatea economică a statelor membre ale UE la invazia rusă din Ucraina este foarte inegal distribuită, ea afectând mai mult țările din Europa Centrală și de Est, care au fost mai depedente de importurile din Rusia, potrivit Delors Centre.
Această primă privire asupra datelor dezvăluie câteva modele importante. În primul rând, țările din Europa Centrală și de Est sunt deosebit de vulnerabile printr-o serie de factori.
Aceasta include dependența de export, dependența de importurile de energie din Rusia, precum și o expunere pronunțată la creșterea generală a prețurilor la energie.
În al doilea rând, Germania și Italia se evidențiază ca țări care sunt puternic dependente de gazul rusesc, dar care ar putea fi afectate și de lipsa de aprovizionare în industriile auto.
În al treilea rând, efectul general al creșterii prețurilor la energie diferă de la un stat membru la altul. Deși ar fi deosebit de greu de suportat pentru țările mai sărace din Est, cu ierni mai reci, economiile consumatoare de energie din Europa de Nord și de Vest ar avea de asemenea de suferit în mod disproporționat.
Războiul perturbă relațiile comerciale dintre UE și Rusia. Sancțiunile comerciale directe ale UE sunt limitate la sectoare specifice, cum ar fi cel de armament, bunurile cu dublă utilizare și industria aviației și spațiale.
Cu toate acestea, sancțiunile financiare și în special interzicerea a șapte bănci rusești de la SWIFT vor crește semnificativ costurile comerciale în afara sectorului energetic. În general, relațiile comerciale cu Rusia joacă un rol minor pentru Europa. În timp ce UE este principalul partener comercial al Rusiei și reprezintă aproape jumătate din exporturile totale ale țării, analiza a arătat că relevanța comerțului cu Rusia pentru UE este scăzută, în afara sectorului energetic.
Spre exemplu, până în prezent, Rusia rămâne cea mai mare piață de export pentru Letonia și a doua ca mărime pentru Lituania. În mod similar, deși exporturile către Rusia sunt neglijabile pentru majoritatea țărilor din Europa de Vest și de Nord, ele joacă un rol economic substanțial pentru majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est. Dar, Romania nu exportă prea mult în Rusia, nefiind prea vulnerabilă din acest punct de vedere, exporturile către Moscova din 2020 reprezentând doar 0,2% din PIB-ul țării.
Putin are un nou plan de a înfrânge Ucraina: Obiectivul nebunesc, de a aduce țara în Evul Mediu
Costurile economice directe ale perturbărilor comerțului cu Rusia sunt, prin urmare, în general limitate, dar puternic concentrate în țările baltice și în unele state membre ECE. În aceste țări, perturbările comerciale ar putea reduce o parte substanțială a exporturilor totale și ar putea induce dureri economice directe.
Expunerea la importurile de energie și creșterea prețurilor la energie
Al doilea canal principal prin care invazia rusă a Ucrainei va afecta economia UE este prin creșterea prețurilor la energie. Există două moduri în care statele membre vor fi afectate: în primul rând, prin dependența directă de importurile de energie rusă; în al doilea rând, prin creșterea prețurilor la gaz, petrol și cărbune pe piețele globale de energie, ca urmare a conflictului actual.
În primul rând, UE se bazează în mare măsură pe importurile de energie din Rusia. După cum arată analiza, în 2020, UE a importat aproximativ 23% din petrolul său, 40% din gazele sale naturale și aproape 45% din importurile totale de cărbune din Rusia.
Din nou, aceste dependențe directe nu sunt distribuite în mod egal între statele membre. De exemplu, Letonia și Republica Cehă primesc toate importurile de gaze din Rusia. În mod similar, Letonia și Ungaria se bazează aproape în totalitate pe importurile rusești când vine vorba de gaze naturale, în timp ce dependențele directe sunt mult mai puțin pronunțate în unele state membre din nord și din sud.
Din datele prezentate de Hertie School (din 2020), Româ+nia depindea în proporție de aproximativ 44% de importurile de gaze naturale, de 40% de importurile de țițeiul și produsele rafinate din petrol și de 56% de importurile de combustibilii solizi din Rusia.
Dar între timp, aceste dependențe s-au diminuat destul de mult pentru România, datorită faptul că s-au găsit alți furnizori.
Analiza mai arată și intensitatea energiei din economiile statelor UE (date din 2020). Din nou, diferențele în interiorul UE sunt mari. În timp ce creșterea prețurilor la energie, din nou, va fi deosebit de grea pentru economiile consumatoare de energie din Europa de Est, vulnerabilitățile sunt oarecum mai răspândite decât în sectorul casnic.
De exemplu, economiile marile consumatoare de energie din Finlanda, Belgia și Țările de Jos aparțin și ele grupului de țări care ar suferi în mod disproporționat din cauza creșterii prețurilor la petrol, gaze și cărbune.
Aici, România nu este atât de afectată precum Finlanda, Bulgaria, Belgia, Ungaria sau Țările de Jos. Țara noastră se găsește pe antepenultimul loc din clasamentul UE, privind cele mai mari consumatoare de energie.
Kremlinul a declarat miercuri că Rusia îşi va extinde şi mai mult "zona-tampon" din interiorul Ucrainei, dacă Kievul primeşte de la Statele Unite rachete ATACMS cu rază de acţiune mai...
Parteneri Ziare.Com
DigiSport.ro
TelekomSport.ro
Top stiri din Actualitate
restul trai pe vatrai Vezi tot