Cum influențează lacunele Elenei Lasconi șansele sale la președinție. Consultant politic: „Competiția electorală este una emoțională”

Competențele Elenei Lasconi pentru a fi aleasă președintă a României au fost puse la îndoială pe parcursul campaniei electorale, din cauza răspunsurilor vagi sau chiar greșite date la întrebările legate de securitate, relații externe și geopolitică. Candidata USR motivează că a fost ocupată cu funcția administrativă, aceea de primar al Municipiului Câmpulung Muscel. Întrebarea este cât de important este ca un candidat la alegerile prezidențiale să știe aspecte importante legate de securitate și relații internaționale. Poate învăța președintele „meserie” la locul de muncă, și, totodată, cât de mult cântăresc aceste carențe pentru alegători.

Consultantul politic Adrian Zăbavă consideră că deși cunoștințele sunt importante pentru un președinte de țară, campania electorală prezidențială nu este un concurs cu reguli bine stabilite.

„E clar că pregătirea candidatului și cunoștințele necesare pentru a fi președintele României sunt importante într-o campanie electorală și sunt necesare pentru fiecare candidat. E adevărat totuși că orice competiție electorală nu este un concurs cu reguli bine stabilite, ci mai ales în epoca actuală, din ce în ce mai mult, este un concurs extrem de personalizat, unde anumite lucruri contează mai mult, alte lucruri contează mai puțin”, explică consultantul politic.

Acesta subliniază că electoratul percepe diferit punctele importante ale candidaților la alegerile prezidențiale.

„Ce putem spune de aici? Că pentru un candidat, sau o parte a votanților pentru un candidat pot valoriza într-un candidat pregătirea în chestiuni de politică externă, de exemplu, dar în același timp, același tip de electorat să nu valorizeze foarte mult sau să nu conteze pentru ei foarte mult, că un alt candidat se dovedește a fi lipsit de această pregătire pentru că în cazul acelui candidat alte lucruri sunt cele care contează.”, spune Zăbavă.

Consultantul explică faptul că nu toți oamenii văd candidații prin aceeași „lupă”, competiția electorală fiind mai degrabă una „emoțională”.

„Deci ce vreau să spun este că nu avem niște ochelari, metaforic spus, pe care cetățeanul și-i pune la ochi și vede toți candidații prin acea lupă, acestea reprezentând CV-ul, caracteristicile, istoricul, principiile, programul și așa mai departe. Nu e chiar așa. Competiția electorală e una emoțională, da, e foarte important ca un candidat să aibă cunoștințele necesare înainte de a ajunge în funcție, dar cred că e mai important pentru succesul mandatului său decât pentru campania electorală.”, consideră acesta.

Adrian Zăbavă spune că aspectul „cunoștințelor” și „pregătirii” candidatului poate să conteze în sens negativ sau poate să nu conteze absolut deloc.

„Acum, nu doar activitatea din ultimii ani definesc un om. Cunoștințele vin și cu pregătirea profesională și cu cărțile citite și cu pregătirea de genul celei pe care domnul Ciolacu zice că o face în ultimele luni. Deci, cunoștințele pot veni în multe feluri.”, conchide acesta.

Lipsurile Elenei Lasconi. Cine îi ia apărarea

În cadrul unei dezbateri organizate doar cu Elena Lasconi, la Antena 3 CNN, candidata USR a fost întrebată dacă ar participa la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, unde este dezbătută sancționarea Israelului.

Elena Lasconi a precizat că direcția va fi cea „a partenerilor noștri americani”, însă de aici se nasc două probleme: prima, faptul că România nu este stat membru al Consiliului de Securitate al ONU, iar o astfel de convocare nu ar fi avut oricum loc, și doi, faptul că aceasta nu a știut care sunt statele membre ale Consiliului.

Consiliul de Securitate al ONU este compus din cinci membri permanenți (SUA, Franța, Marea Britanie, China și Rusia) şi zece membri nepermanenți, aleși în urma unor alegeri care au loc anual.

Mai mult, Lasconi a declarat că în Consiliul Suprem de Apărare a Țării sunt 13 membri, deși sunt doar 12.

Într-un interviu acordat în urmă cu câteva săptămâni pentru Europa Liberă, Elena Lasconi a părut, din nou, că are dificultăți în abordarea unor subiecte precum apărarea și securitatea națională.

Întrebată dacă în România există trupe străine NATO, Lasconi a dat un răspuns ambiguu: „Da, avem. Avem doar o singură trupă de luptă și avem din Franța, din Anglia și cred cam atât. Nu știu, dacă nu cumva și din Italia, dar nu”, a declarat ea.

Moderatoarea i-a comunicat candidatei că mai sunt și trupe americane pe teritoriul țării.

Discuția continuă, Lasconi fiind întrebată dacă România ar trebui să se pregătească pentru război.

„Păi, în ce sens să se pregătească? Adică să băgăm panica în popor și să spunem acum gata, ne pregătim pentru război? Cred că dacă am avea niște baze sportive unde să se antreneze sportivii, dacă am avea bazine de înot, câte ar trebui...”, a răspuns aceasta, ducând discuția în altă zonă.

Întrebată ce legătură au bazele sportive cu războiul, aceasta a răspuns: „Păi ar fi legătura că ai o stare de sănătate bună și practic ești antrenat, dar fără...de ce să antrenez pe cineva? Eu cred că noi avem nevoie de o armată de profesioniști.”

A fost întrebată și cât la sută din PIB alocă România pentru Apărare, la care candidata USR a răspuns: „Cred că dacă ne-am încadra la 2,5% din PIB ar fi în regulă”, părând să nu știe că alocarea actuală este deja de 2,5%.

Fiindu-i reamintit acest aspect, Lasconi a spus: „Am înțeles. Eu cred că deocamdată ar trebui să rămânem la 2,5% din PIB.”

Fiind criticată după răspunsurile sale eronate, Elena Lasconi a replicat că un președinte nu este nevoie să știe chiar orice și că pentru asta există consilierii.

Și mai recent, într-o dezbatere prezidențială la Digi24, Elena Lasconi, candidata USR, a declarat că articolul 5 din Tratatul NATO precizează un termen de 30 de zile de așteptare în cazul în care o țară aliată ar fi atacată.

Ea a afirmat și că Articolul 5 nu a fost pus niciodată în aplicare, deși a fost activat în urma atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001.

„O situație care e extrem de periculoasă ar fi Articolul 5 care nu a fost niciodată încălcat la NATO. Pentru înzestrare armată, ca să ne putem pregăti, pentru că chiar și în cazul… În cazul în care ar fi încălcat Articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile”, a spus șefa USR.

După dezbatere, Lasconi a fost din nou criticată pentru superficialitate și lipsuri în ceea ce privește cunoștințele sale de securitate.

Fostul președinte Traian Băsescu i-a luat însă apărarea, spunând că acest aspect nu este atât de important pentru un președinte înainte de a prelua mandatul, având în vedere că este informat în legătură cu toate chestiunile esențiale odată ce intră în funcție.

Greșelile care l-au făcut pe Emil Constantinescu să piardă alegerile din 1992

După alegerile din 1990, câștigate zdrobitor de Ion Iliescu și Frontul Salvării Naționale, toate partidele care se opuneau FDSN s-au reunit în Convenția Democrată Română.

Candidatul acestora era Emil Constantinescu, de profesie geolog și membru al unor mișcări care se opuneau politicilor regimului de atunci.

Constantinescu era și membru fondator al Alianței Civice, o organizație nonguvernamentală, care alături de partidele de opoziție a format alianța electorală CDR.

Lipsa de experiență politică a lui Emil Constantinescu s-a văzut cel mai bine în dezbaterile prezidențiale televizate, când acesta s-a pus de mai multe ori în încurcătură, fapt care a constituit un avantaj pentru experimentatul Iliescu.

La fel ca Elena Lasconi, Constantinescu s-a avântat în afirmații legate de politică externă și economică care contraveneau intereselor României sau, pur și simplu erau absurde: a promis că România va importa energia electrică din Turcia, o măsură costisitoare din punct de vedere economic și pur și simplu fantezistă.

De asemenea, candidatul CDR a mai spus că va întări relațiile diplomatice cu Taiwanul în dauna celor cu China.

Dacă în turul întâi părea că Emil Constantinescu are o șansă în fața președintelui în funcție, obținând 31,24% din voturi, iar Ion Iliescu 47,34%, în turul al doilea, diferența a fost și mai mare: 61,43% pentru Ion Iliescu și 38,57% pentru Emil Constantinescu.

Astfel, Iliescu câștiga din nou, iar opoziția avea nevoie de încă patru ani pentru a reuși să câștige alegerile prezidențiale, candidat fiind tot Emil Constantinescu.

Elena Lasconi, un nou mesaj pentru alegători: ”Ne vor divizaţi, slabi, tăcuţi”

Preşedinta USR, Elena Lasconi, a transmis un mesaj de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, arătând că dreptul la libertate şi o viaţă mai bună reprezintă una dintre mizele...

Călin Georgescu dă în judecată Președinția, SRI, SIE, MAI și STS. Ce contestă fostul candidat

Călin Georgescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, SRI, SIE, MAI și STS. Într-o acțiune înaintată la Curtea de apel București, fostul candidat independent contestă...