Bilețelele "mute" pe FaceTime: Cum comunicau apropiații Elenei Udrea după ce DNA a intrat pe firul mitei date de Buzăianu

Luni, 14 Februarie 2022, ora 15:57
10604 citiri
Bilețelele "mute" pe FaceTime: Cum comunicau apropiații Elenei Udrea după ce DNA a intrat pe firul mitei date de Buzăianu

Fostul consilier personal al Elenei Udrea, Tudor Liberiu Breazu, a relatat luni, 14 februarie, cum Ana Maria Topolicieanu voia să îl determine s-o denunțe pe fosta șefă a Ministerului Dezvoltării, după ce procurorii au făcut percheziții în Dosarul Gala Bute. Miza întregii înțelegeri ar fi fost ca Topoliceanu și Breazu să își scape pielea, după mita de la Bogdan Buzăianu dusă la sediul PDL prin intermediul lui Radu Budeanu.

Unul dintre colaboratorii apropiați ai Elenei Udrea, Tudor Liberiu Breazu, a fost audiat la termenul din 14 februarie în Dosarul Hidroelectrica, o cauză disjunsă din Dosarul Gala Bute. Pe scurt, Elena Udrea este acuzată în acest dosar că a cerut 5 milioane de dolari - din care a primit 3,8 milioane - de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, pentru ca în schimb să intervină pentru menţinerea contractului între Hidrolectrica şi firma acestuia.

La termenul din 7 decembrie 2021, Bogdan Buzăianu a explicat cu lux de amănunte în fața Curții de Apel București cum a dat banii la sugestia omului de afaceri Radu Budeanu (n.r.- patronul Gândul și Cancan), care în mod personal a ridicat 2,5 milioane de euro din seif și i-a dus „în Modrogan” – adică la adresa unde se afla sediul PDL. Acolo, banii ar fi intrat pe mâna Anei Maria Topoliceanu, o apropiată a Elenei Udrea și fostă șefă a Companiei Naționale de Investiții.

Consilierul Elenei Udrea: „Am văzut banii într-o sacoșă de rafie în sediul PDL”

Tudor Liberiu Breazu a reluat „firul poveștii” de unde l-a lăsat Bogdan Buzăianu, cu precizarea că acesta vorbește despre 5 milioane de euro, iar afaceristul precizase că a dat suma de 2,5 milioane euro.

În Dosarul Gala Bute, Tudor Liberiu Breazu a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare, din care a executat câteva luni, până să fie pus în libertate ca urmare a deciziilor CCR cu privire la nelegala constituire a completurilor de judecători de la Înalta Curte.

„De la Ana Maria Topoliceanu știu că a și primit acest bani 5 milioane de dolari înainte de evenimentul de la Palatul Parlamentului, iar din banii respectivi au și fost suportate o parte din cheltuielile acestui eveniment. Am și văzut personal suma primită de Ana Maria Topoliceanu de la Radu Budeanu. Nu mi-a arătat în mod special acești bani, dar având biroul în apropierea acesteia mergeam des pe la ea. Așa am și văzut acești bani într-o sacoșă de rafie, aflată într-o dependințe a biroului, într-o cămară în care se intra din birou. Am observat o sacoșă de rafie albastru cu roșu. Atât în interior cât și pe jos împrăștiați valută și lei, fie în fișicuri, fie desfăcuți. Nu cred că mi-a spus ea că aceia erau banii de la Budeanu dar din discuții am dedus că într-adevăr erau cei dați de Radu Budeanu”, a relatat Tudor Liberiu Breazu.

Întrebat dacă Elena Udrea știa despre această sumă de bani, Tudor Liberiu Breazu a susținut că este presupunerea lui că fosta șefă a PDL București cunoștea acest aspect.

„Doamna Udrea nu mi-a spus dacă știa de acești bani. Era presupunerea mea că Udrea știa despre bani. Nu am discutat niciodată cu doamna Udrea despre acești bani. Banii primiți de doamna Topoliceanu de la Radu Budeanu au fost folosiți pentru organizarea mai multor evenimente de la PDL, inclusiv în campania pentru alegerile locale din 2012. Îmi amintesc că în acea perioadă s-a organizat și promovarea unei legi care să unifice sectoarele Capitalei, acesta campanie fiind destul de costisitoare, undeva la 500.000 de euro. Știu că publicațiile lui Radu Budeanu o atacau frecvent pe doamna Udrea”, a susținut martorul.

Breazu și Topoliceanu s-au înțeles prin bilețele pe Face Time

Cu privire la denunțurile formulate împortiva Elenei Udrea, fostul consilier al acesteia a spus că el nu a formulat niciunul și relatat un episod care s-a petrecut în 2015, imediat după perchezițiile procurorilor DNA în Dosarul Gala Bute.

„În februarie 2015, în timp ce eram plecat din țară în Italia, s-au desfășurat percheziții domiciliare în Dosarul Gala Bute, inclusiv la mine acasă. În acest context am fost căutat de Ana Maria Topoliceanu prin intermediul aplicației Face Time, această sunându-mă nu pe telefonul meu, ci pe cel al prietenei mele, împreună cu care eram plecat din țară. Ea avea numărul acesteia, deoarece era o prietenă comună și știa că se află cu mine în Italia. Cu prilejul acelei convorbiri nu am discutat nimic cu Ana Maria Topoliceanu. A fost o comunicare video în cadrul căreia ea mi-a arătat bilețele scrise, cu ceea ce ar trebui să declar în Dosarul Gala Bute. Acesta îmi spunea cu acel prilej că ar trebui să fac denunțuri împotriva Elenei Udrea și să susțin denunțurile ei, ca să nu pățim noi nimic. Era vorba de foarte multe denunțuri pe care le făcuse sau voia să le facă. Nu îmi dau seama ce era cu ea, poate se speriase foarte tare. Este posibil să fi fost vorba și de acești bani de la Radu Budeanu. Concluzia era că trebuie să spunem lucruri de rău despre Elena Udrea ca să nu avem noi probleme”, a spus Tudor Liberiu Breazu.

În acest context, avocații l-au întrebat de fostul consilier al Elenei Udrea dacă are reprezentarea că în declarațiie pe care le-a dat la DNA a susținut lucruri neadevărate cu privire la aceasta.

„Sigur, doamna Topoliceanu îmi cerea să spun lucruri neadevărate despre Elena Udrea. Eu nu i-am spus nimic Anei Maria Topoliceanu. Eram în stare de șoc, eram marcat de perchezițiile de la mine acasă”, a răspuns Breazu.

Judecătoarea l-a întrebat, la rândul ei, de ce nu ați avut o atitudine de revoltă la momentul respectiv.

„Nu i-am spus nimic lui Topoliceanu, eram în stare de șoc. Eu doar ridicăm din umeri, deoarece nu îmi era cunoscut nimic din ceea ce îmi cerea acesta”, a răspuns fostul consilier al Elenei Udrea.

„La urmărire penală de ce nu ați spus că nimic din ceea ce vă cerea Topoliceanu să faceți nu era real?”, l-a mai întrebat judecătoarea pe Breazu.

„Am spus - odată cu predarea bilețelelor în Dosarul Gala Bute din care s-a disjuns acest dosar - că nu era real. Starea de șoc era din cauza faptului că în acea perioadă din 2015 vedeam în fiecare zi la televizor arestări pe stradă. Mi s-a solicitat de doamna procuror să îmi însușesc denunțul, așa cum a fost însușit de Topoliceanu. Și am spus că nu, pentru că nu cunoșteam acele aspecte. Erau doar niște minciuni pentru a obține beneficii și pentru că era speriată”, a mai spus denunțătorul.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Hidroelectrica

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de cinci milioane de dolari pentru a interveni pe lângă factori de decizie din Ministerul Economiei şi din SC Hidroelectrica SA, pentru menţinerea în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată) a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu Hidroelectrica.

Din suma promisă, Elena Udrea a primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro. Creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii, spun procurorii DNA.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanţa de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

În ceea ce îl priveşte pe Dan Andronic, procurorii spun că la audieri acesta a făcut afirmaţii mincinoase.

De exemplu, el ar fi afirmat că nu a avut cunoştinţă că Elena Udrea este beneficiara reală a creanţei care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale şi să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă doar pentru a se lăuda, pentru a o informa că publicaţiei îi „merge bine” şi că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute.

Decizia CJUE, analizată pe 7 martie la Curtea Supremă în Dosarul Gala Bute

Elena Udrea a fost condamnată în dosarul Gala Bute la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în lipsă, deoarece fostul ministru al Dezvoltării fugise deja în Costa Rica. Pedeapsa ei a fost suspendată până la soluționarea pe rolul CJUE a conflictului dintre CCR și ICCJ.

Pe data de 23 decembrie 2021, CJUE a trimis către ICCJ decizia prin care a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor CCR, astfel că instanța va dezbate pe 7 martie cum se „traduce” decizia judecătorilor europeni pentru Elena Udrea și pentru ceilalți inculpați din dosar.

Celelalte pedepse în dosar sunt:

  • Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box – 5 ani cu executare
  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – 3 ani de închisoare cu executare;
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare;
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - 2 şi 6 luni cu suspendare.
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Cum s-a terminat „epopeea completurilor de la Înalta Curte”

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.

Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei procedure. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.

A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de a constitui complete specializate.

Citeste si:
DNA cere suspendarea procesului Elenei Udrea și sesizarea CJUE: „Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR”
DNA cere suspendarea procesului Elenei Udrea și sesizarea CJUE: „Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR”
Procurorii cer suspendarea Dosarului Hidroelectrica în care Elena Udrea este judecată pe fond pentru că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu. DNA cere sesizarea...
Elena Udrea rămâne în pușcărie, după ce judecătorii i-au respins cererea de suspendare a executării pedepsei. Decizia Înaltei Curți
Elena Udrea rămâne în pușcărie, după ce judecătorii i-au respins cererea de suspendare a executării pedepsei. Decizia Înaltei Curți
Elena Udrea rămâne în închisoare, după ce judecătorii curții supreme i-au respins miercuri, 29 iunie, cererea de suspendare a executării pedepsei de 6 ani de închisoare din Dosarul Gala...