Coronavirusul a amânat din nou procesul Elenei Udrea: Dosarul Hidroelectrica, blocat în arhiva Înaltei Curți

Elena Udrea va fi audiată pe data de 6 septembrie în Dosarul Hidroelectrica – în care este judecată pe fond după ce ar fi primit 3 milioane de euro de la afaceristul Bogdan Buzăianu – după ce joi, 21 iulie, n-a avut cine să transmită dosarul de fond de la Înalta Curte la Curtea de Apel, toți grefierii din arhivă fiind bolnavi de COVID-19.

Deși Elena Udrea s-a hotărât să dea declarații în fața instanței și a fost prezentă prin videoconferință la termenul de joi, în direct de la Penitenciarul Târgșor, magistratul a constatat că n-are în față Dosarul Hidroelectrica.

Asta pentru că avocații fostei șefe PDL București au contestat pe rolul Înaltei Curți decizia magistratului fondului de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate care viza, în esență, un posibil conflict între tratatele internaționale în care România e parte și Constituție.

Sesizarea a fost respinsă, iar avocații au contestat decizia la ICCJ, unde dosarul a primit termen 22 septembrie. Așa se face că la termenul de joi volumele lipseau de pe masa judecătorului din Dosarul Hidroelectrica.

După strigarea cauzei, grefierul a anunțat că au fost făcute demersuri la ICCJ pentru ca dosarul să fie restituit pentru judecarea fondului, dar nu a avut cine să îl trimită.

„Toți grefierii din arhiva Secției Penale sunt bolnavi de COVID”, a arătat grefiera.

În lipsa dosarului, atât avocații cât și procurorul de ședință au pus concluzii de amânare, astfel că procesul se va relua pe data de 6 septembrie ora 10.30.

Nu este pentru prima oară când dosarele Elenei Udrea se amână din cauza îmbolnăvirilor COVID. Udrea însăși a contractat virusul de două ori, la fel ca avocații ei sau ai celorlalți inculpați.

Apărătorii Elenei Udrea, pregătiți să scoată România din Uniunea Europeană

Reamintim că avocații Elenei Udrea au ticluit premisele unui RoExit, marți, 5 iulie, înainte ca instanța să respingă cererea DNA se sesizare a Curții de la Strasbourg și de suspendare a Dosarului Hidroelectrica. Totul a început de la aplicabilitatea ultimei decizii a CCR privind prescripția (invocată de avocați) și a supremației dreptului european în cauzele de fraudă cu fonduri UE (susținut de procurori).

Într-o pledoarie menită a contrabalansa solicitarea procurorului de ședință, avocata Silvia Uscov – unul dintre apărătorii Elenei Udrea – a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a Legii 13/2008 (cu articol unic) pentru pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie 2007.

Dacă instanța ar fi admis cererea de sesizare a CCR pe chestiunile invocate de avocata Elenei Udrea, s-ar fi deschis „cutia Pandorei”: judecătorii instanței de control constituțional ar fi avut pe masă aderarea României la Uniunea Europeană, iar de acolo până la un referendum pe RoExit ar fi fost doar un pas.

Avocata Silvia Uscov face parte din echipa de apărători ai Elenei Udrea. La termenul de marți a venit pregătită cu jurisprudența CJUE, dar și cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale.

În esență, avocata a susținut că CJUE nu are căderea de a se pronunța în legătură cu aplicabilitatea normelor europene în raport cu deciziile CCR, care sunt obligatorii. În plus, Constituția prevede că tratatele ratificate de România nu pot să contravină legii fundamentale.

Avocata a susținut că dacă CJUE ar da o soluție favorabilă DNA, în sensul în care instanța europeană ar spune că dreptul UE se aplică cu precădere și că decizia CCR pe tema prescripției poate fi ignorată, atunci judecătorii români nu ar putea aplica decizia CJUE, deoarece aceasta din urmă ar intra în conflict cu legea fundamentală.

„Dacă CCR ar decide că tratatele la care România e parte vin în conflict cu Constituția, atunci Ministerul Afacerilor Externe va face în 30 de zile solicitare de renegociere a acestor tratate către Uniunea Europeană. Tratatul de la Lisabona nu a fost supus controlului de constituționalitate, nici Legea nr.13/2007 (n.r. – de ratificare a acestui tratat). Constituția e legea supremă în România și e peste tratatele pe care România le-a semnat, în afară de cele privind drepturile omului”, a declarat în fața instanței avocata Silvia Uscov.

Cum a „îngropat-o” Bogdan Buzăianu pe Elena Udrea

Pe data de 7 decembrie 2021, omul de afaceri Bogdan Buzăianu – fost patron al Energy Holding, unul dintre așa-zișii „băieți deștepți din energie” – a relatat în fața instanței cum i-a dat peste 2,5 milioane de euro Elenei Udrea, pe vremea când aceasta era „vioara 2 din PDL”, pentru ca atacurile Puterii asupra companiei sale să se oprească.

Bogdan Buzăianu a explicat cu lux de amănunte cum a dat banii la sugestia omului de afaceri Radu Budeanu (patronul Gândul și Cancan), care în mod personal a ridicat 2,5 milioane de euro din seif și i-a dus „în Modrogan” – adică la adresa unde se afla sediul PDL.

Detaliul-cheie a întregii depoziții a lui Bogdan Buzăianu e că acesta a dat banii către Elena Udrea pentru ca atacurile PDL împotriva lui să se oprească. În schimb, procurorii DNA spun că banii au fost luați de Udrea în scopul de a-i prelungi lui Buzăianu contractele cu Hidroelectrica – lucru pe care omul de afaceri îl neagă, spunând că acele contracte erau deja prelungite când el a dat banii.

Momentele inedite din ampla declaraţie a lui Bogdan Buzăianu sunt cele în care acesta relatează cum i-a dat dispoziție contabilei să îi dea banii lui Radu Budeanu: „dă-i banii lu’ Chioru’!”.

Un alt moment este cel în care Radu Budeanu duce banii la PDL: „Mă duc să duc mortu’”.

În sfârșit, o confuzie în declarația dată la urmărire penală de Ana Maria Topoliceanu (prietena Elenei Udrea) cu privire la sume (3,8 milioane de dolari sau 2,5 milioane de de euro) a generat alt moment savuros: „Păi, știu eu ce confuzie a făcut ea cu gențile”. Aluzia făcută de Bogdan Buzăianu se referă la „geanta” cu 1 milion de euro care ar fi ajuns la Elena Udrea în dosarul Gala Bute. Despre întreaga depoziția a lui Bogdan Buzăianu Ziare.com a relatat aici.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Hidroelectrica

În acest dosar, cunoscut ca „Hidroelectrica”, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei din 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest proces fiind în stadiul de apel la Înalta Curte.

Mihai Tudose, PSD: Noi am mai ieşit pe primul loc şi stăteam în gară şi ne-am uitat cum a trecut trenul

Europarlamentarul Mihai Tudose a declarat sâmbătă că PSD a mai câştigat alegerile în trecut, dar Guvernul a fost format din partidele de pe locul "doi, trei şi un pic din cinci" şi...

Replică tăioasă pentru Piedone. Nicușor Dan a ieșit la atac: "Asta e singura luptă care contează!"

Nicușor Dan este susținut la aceste alegeri de Dreapta Unită, formată din USR, FD și PMP. Edilul, care are de dus o luptă dificilă cu Cristian Popescu Piedone, a ieșit la atac, în cadrul...