Elena Udrea, ultima șansă de a ieși din pușcărie cu o cerere controversată. Avocat: „Dacă respingeți, dezbrac roba și mă apuc de agricultură!”

Elena Udrea n-ar avea, potrivit actualelor norme de drept, posibilitatea de a face apel la contestația în anulare pe care judecătorii i-au respins-o pe 7 aprilie și au trimis-o definitiv după gratii în Dosarul Gala Bute, însă avocații „blondei de la Cotroceni” sunt de părere că legea trebuie modificată în favoarea ei.

Înalta Curte a luat în discuție luni, 12 septembrie, admisibilitatea apelului „forțat” al Elenei Udrea împotriva deciziei prin care a rămas definitivă condamnarea de 6 ani de închisoare. Respectiva decizie, pronunțată pe data de 7 aprilie, era soluția dispusă de Înalta Curte într-o contestație în anulare, o cale extraordinară de atac.

Numai că legea permite formularea apelului la o contestație în anulare numai în caz de admitere, nu și pentru respingere, fapt pe care avocații Elenei Udrea îl găsesc ca fiind neconstituțional.

De aceea, ei cer sesizarea CCR cu neconstituționalitatea aliniatelor 1 și 4 ale articolului 432 din Codul de procedură penală care prevăd urmatoarele:

• (1) La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiată, desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desfiinţare.
• (4) Sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Problema e că Elenei Udrea i s-a respins contestația în anulare pe data de 7 aprilie 2022 și asta după ce instanța supremă i-a suspendat pedeapsa din Gala Bute până ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a tranșat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema nelegalei compuneri a completurilor de judecată de la ICCJ.

Elena Udrea vrea din nou la CJUE

Acum, Udrea încearcă să repete figura și solicită sesizarea CJUE cu privire la lipsa de predictibilitate a legii din România, deoarece ea nu are apel la o cale extraordinară de atac, cu alte cuvine un apel la apel.

Avocații Elenei Udrea spun că acel articol din Codul de procedură penală care prevede calea apelului doar în cazul admiterii contestației în anulare încalcă următoarele principii de drept:

• Principiul liberului acces la justiție
• Dreptul la un proces echitabil
• Principiul dublului grad de jurisdicție.

„Susțin admisibilitatea apelului și din perspectiva dreptului european. Dacă veți considera că nu e admisibil din perspectiva dreptului național, vă rog să sesizați CJUE din perspectiva dreptului european”, a declarat în fața instanței Elena Udrea.

Veronel Rădulescu, unul dintre avocații Elenei Udrea, a solicitat instanței să declare ca admisibil, în principiu, apelul declarat de aceasta împotriva contestației în anulare și sesizarea CCR.

„Legea nu definește în mod clar și previzibil modul în care se pronunță deciziile în cazul contestațiilor în anulare. Vă rog să nu uitați jurământul depus: jur să respect Constituția și legile țării. Dacă respingeți (calea de atac – n.r) ca inadmisibilă, dezbrac această robă și mă duc în agricultură!”, a declarat în fața instanței avocatul Veronel Rădulescu.

Instanța a rămas în pronunțare pentru data de 19 septembrie cu privire la admisibilitatea în principiu, în funcție de această decizie depinzând și sesizarea CJUE.

„Agenda încărcată” a Elenei Udrea în urmatoarele 2 luni

Pe de altă parte, Elena Udrea are în lunile septembrie și octombrie o „agenda” încărcată, fie cu procesele în care a primit pedepse nedefinitive, fie cu termene în căile extraordinare de atac.

Pe 22 septembrie, Elena Udrea are o excepție de neconstituționalitate pe rolul Curții de Apel București, iar pe data de 23 septembrie, fostul ministru al Turismului va fi citată la ICCJ pentru o contestație la executare.

Alte trei asemenea contestații la executare formulate de Elena Udrea se vor judeca pe datele de 10, 18 și 19 octombrie la Înalta Curte.

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost:

• Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) - 3 ani închisoare cu executare;
• Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare;
• Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare;
• Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare,
• Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - 2 ani şi 6 luni cu suspendare.

În schimb, Ion Ariton (fost ministru al Economiei) a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Epopeea „completurilor nelegale”, de la ICCJ până la CJUE

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Alfred Bulai așteaptă decizia pe patul de spital. Când află dacă scapă de arest

Cererea sociologului Alfred Bulai, de anulare a mandatului de arestare preventivă în dosarul în care este inculpat pentru că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA, va fi dezbătută joi, 12...

Momentele care au schimbat soarta alegerilor prezidențiale din România. Întrebarea despre Dumnezeu, „dragă Stolo” și vizita la Vântu VIDEO

Istoria alegerilor prezidențiale din România este una bogată în momente- cheie și gafe care au modificat, într-un sens sau altul, soarta acestora. Dacă în 1990 era clar că Ion Iliescu are...