Curtea de Apel București a decis marți, 11 aprilie, încetarea procesului penal în dosarul Hidroelectrica, acolo unde era judecată Elena Udrea, ca urmare a apariției prescripției.
Judecătorii au pronunțat sentința pe fond în dosarul Hidroelectrica, acolo unde Udrea este acuzată de trafic de influență și spălare de bani, iar Dan Andronic (patronul EVZ) de mărturie mincinoasă, în legătura cu șpăgile date de afaceristul Bogdan Buzăianu în scopul de a scăpa de atacurile PDL.
Speța a fost închisă marți, 11 aprilie, ca urmare a deciziei CCR privind prescripția. Până acum, judecătorii au amânat pronunțarea de cinci ori, începând de la finalul anulului trecut. Între timp, s-a intrat în zona intervalului de timp în care intervine prescripția.
Pe de altă parte, deși n-a găsit-o vinovată, instanța a decis confiscarea unei sume totale de 3,4 milioane de euro de la Elena Udrea.
Elena Udrea este deja în închisoare, condamnată definitiv în dosarul Gala Bute la 6 ani de detenție pentru luare de mită. În acest caz, Înalta Curte de Casație și Justiție a ținut cont de decizia CJUE din 21 decembrie 2021, potrivit căreia în dosarele cu fonduri europene și corupție nu trebuie să țină cont de deciziile CCR privind așa zisa nelegală compunere a completurilor de 3 și 5 judecători de la ÎCCJ, dacă există riscul prescrierii faptelor, arată G4 Media.
În dosarul Hidroelectrica, Curtea de Apel București a respins cererea DNA de sesizare a Curții de Justiție a UE.
Udrea mai are o condamnare de 8 ani în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009, însă această sentință nu este definitivă.
În acest dosar, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.
Potrivit anchetatorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat-o de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.
Cea mai „grea” probă din dosar este mărturia afaceristului Bogdan Buzăianu, care a recunoscut că în 2010-2011 i-a dat bani lui Radu Budeanu (patronul Gândul) pentru a-i duce la sediul PDL pentru Elena Udrea: