Elena Udrea „vânează” judecători. Metoda prin care fosta „blondă de la Cotroceni” încearcă să scape de la Târgșor

Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în Dosarul Gala Bute, a depus pe rolul instanțelor 4 contestații la executare – 3 înregistrate la Înalta Curte și 1 la Tribunalul București – prin care cere desființarea deciziei de condamnare.

Numai că decizia pe care fosta „blondă de la Cotroceni” o vrea desființată, cea din 7 aprilie 2022, e pronunțată tot într-o cale extraordinară de atac, deci în prezent Udrea contestă rezultatul contestației.

O practică prin care inculpații sau condamnații cu avocați buni se asigură că dosarul lor ajunge „pe mâini bune” e să depună câteva cereri cu același obiect pe rolul aceleiași instanțe.

În mod automat, cererile vor fi înregistrate în ordinea primirii la registratură, vor primi numere de dosare și vor fi repartizate în mod aleatoriu completelor de judecată.

Odată ce petentul – inculpat sau condamnat – află pe masa cui au ajuns cererile, alege completul pe care îl consideră favorabil, apoi își retrage restul de cereri.

Nu e o surpriză că unii judecători și-au creat o imagine de magistrați duri, înclinați să dea pedepse grele sau să respingă „din scaun” (adică pe loc) cererile inculpaților, în timp ce alții sunt considerați a fi mai degrabă înclinați spre „drepturile omului” condamnat.

De exemplu, Elena Udrea a fost judecată în dosarul Gala Bute de judecătoarea Florentina Dragomir de la Înalta Curte, despre care fosta șefă a Ministerului Turismului a susținut pe Facebook că n-ar fi depus „jurământ de credință la intrarea în magistratură” și de Ionuț Matei, despre care aceasta a scris că e „judecătorul statului paralel” și că fusese „numit cu încălcarea gravă a legii, adică pus cu mâna și nu tras aleatoriu la sorți”.

În prezent, Elena Udrea a depus, din pușcărie, 3 contestații la executare la Înalta Curte, cu numere de dosar aproape consecutive:

• 1201/1/2022 – dosar cu primul termen la data de 2 august, trimis din nou la repartizare aleatorie în urma unei declarații de abținere. Noul termen: 18 octombrie 2022.
• 1202/1/2022 – dosar cu un prim termen de judecată la data de 4 iulie, când un judecător s-a abținut, motiv pentru care noul termen de judecată este 19 octombrie 2022.
• 1205/1/2022 – ajuns, inițial, la judecătorii Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu și Dan Andrei Enescu, magistrați care s-au abținut de la judecarea dosarului. Repartizată din nou, aleatoriu, cauza ajunge la alți magistrați, printre care judecătoarea Simona Elena Cîrnaru, care s-a abținut și ea. La a treia repartizare, dosarul ajunge la judecătoarele Francisca Maria Vasile și Leontina Șerban, care se abțin și ele. Cauza a primit un nou termen, pe 10 octombrie 2022.

Elena Udrea a mai depus o contestație la executare pe rolul Tribunalului București, cu numărul de dosar 17109/3/2022. Contestația a fost respinsă pe data de 27 iulie, așa că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, unde are termen pe 23 septembrie.

Motivarea instanței: „Nu se susțin alegațiile, raționamentul este eronat”

Cum este prima contestație la executare în care Elena Udrea a primit și o decizie din partea judecătorilor, Ziare.com a consultat motivarea, pentru a vedea ce a invocat fosta șefă a Ministerului Turismului și care au fost argumentele magistraților pentru respingerea cererii.

Iată ce reține instanța în documentul citat:

• „Ca urmare a respingerii contestației în anulare promovate, prin decizia penală cu nr. 41 din data de 07 aprilie 2022 pronunțată în dosarul cu nr. 3089/1/2018 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Tribunalul București, instanță de executare, în cazul hotărârilor pronunțate în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a pus în executare, în mod corect, executarea fiind suspendată până la pronunțarea deciziei anterior menționate, aceasta neavând vocație de a mai fi atacată cu o cale de atac, mandatul de executare a pedepsei închisorii cu nr. 44 emis la data de 05.06.2018 în dosarul cu nr. 1532/1/2015, fiind reluată astfel executarea, în baza sentinței penale cu nr. 181 din data de 28 martie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția Penală, pronunțată în dosarul cu nr. 1532/1/2015, definitivă prin decizia penală cu nr. 93 din 05.06.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală-Completul de 5 Judecători”.
• „Judecătorul nu își însușește teoria apărării în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție, în mod impropriu ar fi intitulat hotărârea pronunțată în calea extraordinară de atac ca fiind decizie, în loc de sentință penală”.
• „Potrivit art. 429 alin. 1 din C. procedură penală, contestația în anulare se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere. Or, contestatoarea a vizat prin calea extraordinară promovată, desființarea deciziei penale cu nr. 93 din 05.06.2018 pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul cu nr. 2303/1/2017”.
• „Totodată, judecătorul nu reține ca fiind valid vreunul dintre argumentele invocate în sensul că decizia penală cu nr. 41 din data de 07.04.2022 pronunțată în dosarul cu nr. 3089/1/2018 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmare a exercitării căii extraordinare de atac ar avea vocație de a fi atacată cu apel, cale ordinară de atac, atrăgând astfel efectul specific al acestei căi de atac, și anume suspendarea executării hotărârii”.
• „De asemenea, reține ca fiind eronat raționamentul juridic al apărării în sensul că ar fi fost pusă în executare decizia penală cu nr. 41 din data de 07.04.2022 pronunțată în dosarul cu nr. 3089/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție(în opinia apărării sentință penală), mandatul de executare a pedepsei închisorii cu nr.44 din data de 05.06.2018 fiind emis în baza sentinței penale cu nr. 181 din data de 28.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă prin decizia penală cu nr. 93 din data de 05.06.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători”.
• „În ceea ce privește alegațiile apărării cu privire la faptul că petenta se află în executarea unei pedepse stabilite de către un complet de judecată nespecializat constatat prin decizia Curții Constituționale cu nr. 417 din data de 03.07.2019, în apel, de către un complet de judecată nelegal constituit, constatat de Decizia Curții Constituționale cu nr. 685 din data de 07.11.2018 și că execută o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte care nu sunt prev. de legea penală, iar contestația în anulare a fost respinsă cu încălcarea Deciziilor Curții Constituționale menționate anterior, ale prevederilor art. 6 din CEDO și chiar cu încălcarea Deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, judecătorul reține că aceste critici au făcut obiectul căilor de atac declarate și nu se circumscriu cazului de contestație invocat”.
• „Pentru considerentele arătate anterior (…) în mod corect fiind pusă în executare sentința penală cu nr. 181 din data de 28 martie 2017 (…) va respinge, ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea - condamnată Udrea Elena Gabriela, (…) în prezent în Penitenciarul Târgșor”.

Cum s-a desfășurat Epopeea „Gala Bute”, de la ICCJ până la CJUE

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 de lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 de lei şi 296.076 de lei.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost:

• Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) - 3 ani închisoare cu executare;
• Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare;
• Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare;
• Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare,
• Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - 2 ani şi 6 luni cu suspendare.

Ion Ariton (fost ministru al Economiei) a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Cum a scăpat-o pe Elena Udrea decizia CCR, temporar, de pușcărie

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.

De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare şi recurs în casaţie - prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

Acuzațiile DNA în Dosarul „Gala Bute”

În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.