Procesele VIP-urilor penale care se vor încheia în 2023. Lista scurtă a inculpaților salvați de Curtea Constituțională

Anul 2023 va însemna finalul unor mega-procese de corupţie, unele dintre ele cu un epilog previzibil: încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei. Totuși, pentru unii dintre inculpaţii VIP decizia CCR a venit prea tarziu, iar în cazul altora nu se aplică. Ziare.com prezintă lista scurtă a proceselor care se vor încheia, într-un fel sau altul, în anul următor.

Anul acesta, Curtea Constituțională și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte au ajuns la concluzia că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripției în perioada 2018-2022, fapt de natură a afecta mii de dosare de corupţie.

La fel ca în 2019, în plin scandal al nelegalității completurilor de la ICCJ, procurorii DNA au cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o serie de întrebări, pentru a vedea ce anume are întâietate: deciziile CCR pe tema prescripţiei sau interesele financiare ale Uniunii Europene?

În unele dosare solicitările DNA de sesizare a CJUE au fost respinse, însă este de ajuns admiterea uneia pentru ca dosarele să se suspende, la fel ca în 2019, până la pronunțarea judecătorilor europeni.

Pe data de 23 decembrie 2021, CJUE a trimis către ICCJ decizia prin care a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor Curții Constituționale.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Astfel, Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Ce așteaptă Elena Udrea după primul ei Revelion la pușcărie

Elena Udrea – care sărbătorește primul dintre cele 6 Revelioane la Penitenciarul Târgșor – află în 2023 dacă va scăpa sau nu basma-curată în Dosarul Campaniei din 2009, în care a primit, pe fond, 8 ani de pușcărie. Cu același interes urmărește dosarul și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, care a foost condamnată în primă instannță la 5 ani de închsioare.

Cum faptele ambelor sunt prescrise conform deciziei CCR legată de neconstituționalitatea art 155 din Codul penal, soluția Înaltei Curți este oarecum previzibilă. Pe 25 octombrie2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a confirmat hotărârea Curții Constituționale din 26 mai.

Elena Udrea mai așteaptă o primă hotărâre din partea Curții de Apel București, pe 12 ianuarie 2023. La ultimul termen de judecată din Dosarul Hidroelectrica, procurorii DNA au solicitat instanței condamnarea fostei șefe a Ministerului Turismului la pedeapsa maximă pentru trafic de influență și spălare de bani.

„Referitor la pagubă, nu numai că nu este vorba despre o fraudă cu fonduri europene sau din România. Este prejudiciat cel mult buzunarul lui Buzăianu! În cauza pentru care stau în pușcărie am fost obligată să restitui niște bani martorului-denunțător, nu statului român. Eu solicit constatarea intervenției prescripției pentru că, da, vreau să mi se aplice și mie o decizie a CCR în țara asta! Au trecut 12 ani de la presupusa faptă. Respingeți cererea de confiscare specială”, a declarat Elena Udrea în ultimul cuvânt.

Gabriel Oprea află soluția pe fond în dosarul morții polițistului Gigină

Fostul vicepremier și ministru de Interne, Gabriel Oprea, află decizia primei instanţe în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă în legatură coloana oficială pe care o folosea peste tot unde mergea. Pe data de 20 octombrie 2015, polițistul Bogdan Gigină și-a piedut viața în timp ce îl escorta pe Gabriel Oprea în drum spre casă.

Avocații fostului ministru de Interne au cerut achitarea clientului lor cu argumente cinice: polițistul ar fi avut în fișa postului să moară, știa la ce riscuri se expune, ar fi fost inapt și s-ar fi oferit din proprie inițiativă să-l conducă pe Oprea la domiciliu pentru că „se plictisea la serviciu”.

Pe data de 20 octombrie 2023 se va împlini termenul general de prescripție pentru infracţiunea lui Gabriel Oprea, astfel încât, dacă judecătorii Curții de Apel nu se vor pronunța până atunci, fostul șef al MAI va scăpa de răspunderea penală.

„Se spune ca eram un tip cazon. Am și eu defectele mele. Dar sunt un om corect și punctual. Punctualitatea îndeamnă respect. Nu am avut niciodată nimic în plus față de ceilalți miniștri. Nu ministrul stabilește ce face Poliția Rutieră. Acești oameni au coloana vertebrală, îți spun dacă greșești. S-a speculat moral că nu am coborât din mașină după accident. Nu! Nu am fost lăsat să cobor din mașină. Mai ales că eram într-un context de securitate. De la DGA si DIPI știam că eram în vizorul unei puteri străine: Rusia!”, a declarat Gabriel Oprea la ultimul termen de judecată.

Sorin Blejnar află dacă scapă de dosarul șpăgii de 1,2 milioane de euro

Fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, vrea să scape de acuzațiile DNA din procesul șpăgii de 1,2 milioane de euro – din care un sfert a luat-o prin cabinetul de avocatură al soției lui, Andreea Blejnar – prin înlăturarea tuturor „rezumatelor intercepărilor” aflate de dosaruul cauzei. Cu alte cuvinte, Blejnar vrea să se asigure că nu numai intercepările sunt excluse din dosar, ci orice referire la ele.

Ultimul termen pe fond în acest dosar a fost programat pentru data de 10 ianuarie 2023, dată la care procurorii vor arăta ce condamnare cer pentru fostul șef al Fiscului, avocații vor susține pledoariile finale, iar inculpaţii vor vorbi în ultimul cuvânt. La termenele trecute, avocații lui Sorin Blejnar au invocat și ultima decizie a CCR privind prescripția, cea care a statuat că România nu a avut legislație cu privire la cauzele care întrerup cursul prescipției în perioada 2018-2022.

Ultimele audieri de martori din acest dosar au avut loc în luna mai, înainte ca judecătorii CCR să pronunțe decizia cu privire la neconstituționalitatea art 155 care reglementează prescripția specială.

Banii care „curgeau” de la afaceristul Radu Nemeș către conducerea Fiscului în scopul de a proteja interesele firmei Excella și de a o feri de controale aveau următoarea împărțire: 40% pentru Sorin Blejnar (șef ANAF), 40% pentru Codruț Marta (șef de cabinet) și 20% pentru Sorin Florea (șeful Gărzii Financiare), a declarat, miercuri, 4 mai, Ștefan Pușcașu, un martor audiat în proces.

Dosarul Unifarm – Adrian Ionel, la mila Curții de Apel

Adrian Ionel – fost director al Unifarm – află în 2023 dacă va merge sau nu la pușcărie, pentru 6 ani, în legatura cu achizițiile ilegale de măști și combinezoane din primele luni ale pandemiei.

Principalele acuzații ale procurorilor pentru Adrian Ionel constau în faptul că, din poziția de director general al Unifarm, n-a organizat o licitație publică pentru achiziția de echipamente medicale la începutul pandemiei, ci a negociat direct cu afaceristul Andre Jaderian.

În Dosarul Unifarm lucrurile sunt clare: până la intrarea în vigoare a Decretului prezidențial prin care se instituia starea de urgență pe teritoriul României (15 martie 2020), toate achizițiile publice trebuiau făcute cu respectarea prevederilor Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

Cea mai importantă prevedere e aceea care spune că achizițiile directe pot fi făcute până la valoarea de 200.000 de lei. Altfel, legea amintită instituie o întreagă procedură cu anunț electronic pe SEAP și licitație publică.

Poziția lui Adrian Ionel a fost constantă atât pe parcursul procesului pe fond, cât și în prezent: presat de coșmarul pandemiei și de apocalipsa COVID-19 n-a mai ținut cont de lege, deoarece, spune el, „toată lumea se bătea” pe măști și combinezoane. Fostul director al Unifarm susține că nu de capul lui a făcut achiziția, de aceasta având cunoștință și fostul ministru al Sănătății, și fostul premier de la acea vreme.

Cavalerul de la „Malaxa” – lupta finală cu DNA

Florin Adrian Secureanu, fostul manager al Spitalului „Malaxa”, află în 2023 dacă va merge sau nu la pușcărie în două dosare de corupţie. Florin Adrian Secureanu are două cauze penale pe rolul instanțelor: una în care a fost deja condamnat pentru abuz în serviciu (5 ani și 10 luni de pușcărie), aflată acum la Curtea de Apel și un dosar de delapidare pe rolul Tribunalului București.

În prezent, avocații lui Secureanu au „bombardat” Curtea de Apel București cu solicitări de probe, pe final de proces, doar pentru a trage de timp în vederea prescrierii faptelor. Între timp, Tribunalul București judecă celălalt dosar al fostului manager de la „Malaxa”, în care acesta e trimis în judecată pentru delapidare.

Cum răspunde Secureanu acuzațiilor? Iată ce a declarat la ieșire din instanță: „Sunt minciuni, niciodată nu am făcut așa ceva! Nu se pot deturna sume de bani dintr-un spital, oricât ai vrea! În spatele acestor operațiuni sunt niște oameni deosebiți, care îmi vor răul. (n.r.- Începe să se adreseze „oamenilor deosebiți”) Nu am ieșit niciodată la atac! Opriți-vă! Am înregistrări cu toți. Domnilor care mă hărțuiți, am dovezi cu tot ce vreți să-mi faceți. Toate au o limită! Voi merge până la capăt, că nu mai am nimic de pierdut. Eu deja am mormântul făcut, domnilor generali! V-am pupat!”.

Nelu Iordache ar putea bifa o a treia condamnare

Afaceristul Nelu Iordache așteaptă, pe data de 20 ianuarie 2023, pronunțarea definitivă în Dosarul Bata Sky, în care este judecat pentru evaziune fiscală. În Dosarul Bata Sky, milionarul a primit, pe fond, 12 ani și 6 luni de închisoare pentru infracțiuni economice. El este este acuzat de DNA că a înregistrat în contabilitatea Bata Sky (fosta companie de transport aerian Blue Air) achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro.

În prezent, Nelu Iordache execută o pedeapsă definitivă pe care ar vrea să o anuleze cu ajutorul deciziei CCR pe tema prescripţiei. Curtea de Apel București l-a condamnat pe patronul Romstrade, pe data de 8 septembrie 2021, la 11 ani și 9 luni de închisoare în dosarul autostrăzii Nădlac – Arad.

Milionarul mai are pe rolul instanțelor patru dosare: Dosarul gropii de gunoi Tunari (trafic de influență), Dosarul Romstrade (evaziune fiscală), Dosarul Poșta Română (patricipație improprie la abuz în serviciu) și o contestație în anulare în Dosarul Transalpina (în care a fost commdamnat definitiv la 6 ani de închisoare).

Tudor Pendiuc trage de timp pentru a se împlini prescripția

Fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în Dosarul Publitrans, află înn primele luni ale anului 2023 dacă scapă sau nu de pușcărie prin prescripție.

Pe 21 septembrie 2022, atunci când a fost audiat în fața instanței de apel, s-a întins la povești până în punctul în care trebuia să dea detalii despre mită, episod pe care l-a negat expeditiv.

Totuși, Pendiuc a trebuit să explice în ce condiții și-a cumpărat fiica lui un apartament de 130.000 de euro în numerar și așa a ajuns la a relata o poveste cu un turc și o bunică. Procurorii susțin că apartamentul fusese cumpărat de fiica lui Pendiuc din mita pe care tatăl ei o luase pentru un contract „cu dedicație”, mai exact cel legat de achiziția unor autobuze pentru transportul public din Pitești.

„Eu am aflat de acel apartament în ianuarie 2008, după ce se încheiase deja antecontractul de vânzare-cumpărare. Am avut o discuție foarte urâtă cu fiica mea, nu îi doresc nimănui. Ea avea un job sau mai multe, eu nu știam, eram foarte supărat! Mi-a spus că avansul e în bani pe care i-a primit de la bunica ei, respectiv mama mea. A plecat din cameră și nu a mai vrut să discute cu mine vreo 2 luni”, a relatat Pendiuc.

Până la termenul respectiv, Tudor Pendiuc a recuzat completul de judecată, a invocat prescripța faptelor, iar la ultima înfățișare avocații lui au cerut un supliment de expertiză, deși se știe din dezbaterile anterioare că autobuzele pe care le-a achiziționat valorează cât un morman de fier vechi.

Omul lui Daniel Tudorache află dacă merge sau nu la pușcărie

Alin Vieru – unul dintre oamenii fostului edil al Sectorului 1 Daniel Tudorache – va afla pe data de 23 ianuarie 2023 dacă merge sau nu pentru 6 ani la pușcărie, în dosarul în care a fost găsit vinovat, pe fond, pentru o mită de 1,8 milioane de lei impusă unui om de afaceri pentru buna desfășurare a unui contract cu Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 1.

Vieru s-a declarat nevinovat la ultimul termen al procesului, care a avut loc joi, 24 noiembrie 2022, la Curtea de Apel București. La fel au arătat și ceilalți doi inculpați din dosar, Daniel Viorel Chirvase (consilier local la data faptei) și Anca Maria Gagu (șefa Serviciului Juridic din ADP S1, la vremea respectivă).

„În perioada septembrie 2016 - mai 2017, persoana aflată în anturajul lui Daniel Tudorache, la acel moment primarul Sectorului 1, ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului de servicii pe care societatea acestuia îl avea cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1, iar, în schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât şi prin intermediul lui Tudorache, la funcţionarii responsabili, astfel încât contractul să se desfăşoare în bune condiţii (plata la timp a facturilor şi actualizarea tarifelor)”, arată DNA.