Elena Udrea află dacă Dosarul Hidroelectrica – în care este acuzată că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu, iar banii ar fi ajuns la PDL – se va judeca chiar marți sau dacă procesul va fi suspendat în vederea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a anunțat că se va pronunța, marți, asupra cererii procurorilor DNA de sesizare a CJUE și de suspendare a procesului dar, în același timp, a fixat și termen pentru dezbateri.
Dacă va admite cererea, judecătoarea va trimite CJUE două întrebări formulate de DNA care dorește, în esență, să „facă abstracție” de decizia CCR privind prescripția.
În măsura în care cererea va fi respinsă, judecătoarea le-a pus în vedere avocaților și procurorului să fie „pregătiți pentru dezbateri pe fond”, ceea ce înseamnă că Dosarul Hidroelectrica va fi ajuns la final.
La termenul din data de 30 iulie, DNA a solicitat suspendarea Dosarului Hidroelectrica până când judecătorii europeni vor răspunde la următoarele două întrebări:
„Riscul sistemic de impunitate” la care face referire DNA în a doua întrebare este o sintagmă preluată din decizia CJUE atunci când magistrații europeni au explicat ce primează între dreptul UE în cauzele de fraude cu bani europeni și decizia CCR pe tema completurilor nelegale de la ICCJ.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție” – paragraful 194 din Decizia CJUE.
În sala de judecată, procurorul de ședință al DNA a explicat că România are, prin tratatul de aderare la UE, obligația de a combate corupția, iar aplicarea ultimei decizii a CCR ar crea acel „risc sistemic de impunitate”.
„Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR și apreciem că există cauze de întrerupere a cursului prescripției, respectiv acele acte care se comunicau suspectului sau inculpatului, proceduri despre care Curtea spunea în 2018 că sunt constituționale. Mai solicităm, având în vedere vechimea faptelor și faptul că CJUE nu se va pronunța într-un termen foarte scurt, suspendarea cauzei pentru a evita curgerea prescripției”, a declarat procurorul DNA.
În replică, avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a solicitat instanței de judecată să respingă cererea procurorilor DNA.
„E vorba de aplicarea deciziilor CCR și de respectarea Constituției. Jurământul magistraților este următorul: Jur să apăr Constituția și legile țării…Or, această încercare de a sesiza CJUE în sensul să emită o decizie care să ne permită să nu respectăm Legea fundamentală, încalcă atât Constituția, cât și jurământul făcut de magistrați. Nu uitați că jurământul procurorilor și al judecătorilor e făcut cu mâna pe Cartea Sfântă și pe Constituție”, a arătat Veronel Rădulescu.
În acest dosar, cunoscut ca „Hidroelectrica”, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei di 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest proces fiind în stadiul de apel la Înalta Curte.
... Vezi tot