„Valsul” Elenei Udrea în instanțe: A pierdut două procese în timp ce încerca să-l câștige pe al treilea

Vineri, 23 Septembrie 2022, ora 21:30
4378 citiri
„Valsul” Elenei Udrea în instanțe: A pierdut două procese în timp ce încerca să-l câștige pe al treilea
Elena Udrea, la Curtea de Apel București, pe data de 14 martie 2022. FOTO: Ionuț Mureșan

Elena Udrea – fost ministru al Turismului, condamnată la 6 ani de închisoare în Dosarul Gala Bute – află pe 27 septembrie dacă va fi pusă de îndată în libertate sau nu, urmare a deciziei din 7 aprilie, prin care Înalta Curte i-a respins definitiv o cale extraordinară de atac.

Avocații ei spun că decizia respectivă nu ar fi definitivă, motiv pentru care Elena Udrea stă ilegal în pușcărie.

O contestație la executare formulată de Elena Udrea a fost luată în discuție vineri, 23 septembrie, la Curtea de Apel București, după ce fostul ministru al Turismului a pierdut pe rolul Tribunalului București.

Chiar în timpul dezbaterilor, Elena Udrea a mai pierdut două procese pe rolul ICCJ (dosarele 1439/1/2022/a1 și 1439/1/2022), soluțiile venind în timp ce avocatul ei pleda pentru eliberare.

Elena Udrea a participat prin videoconferință, de la Penitenciarul de femei Târgșor, acolo unde își ispășește pedeapsa după ce a fost repatriată din Bulgaria, în urma celei de-a doua tentative eșuate de a se sustrage executării.

Pentru a înțelege mai ușor firul logic al susținerilor Elenei Udrea, trebuie să ne reamintim că decizia în apel din Dosarul Gala Bute a fost pronunțată în 2018: 6 ani de pușcărie pentru luare de mită.

Contestațiile Elenei Udrea, explicate pe scurt

Completul de 5 judecători al ICCJ menținuse pedeapsa primită de Udrea pe fond, la Secția Penală. Doar că, între timp, o decizie a Curții Constituționale a dat toate procesele peste cap, după ce a statuat că la Înalta Curte completurile de judecată fuseseră nelegal constituite.

La acea vreme, avocații Elenei Udrea au depus o contestație în anulare pe care judecătorii au admis-o în faza de admisibilitate în principiu și au suspendat decizia de condamnare pronunțată pe numele ei până la soluționarea definitivă a contestației.

În cadrul acestui proces a fost pronunțată hotărârea din 7 aprilie, prin care Elenei Udrea i s-a respins contestația și a fost trimisă la pușcărie.

Numai că Udrea susține, în prezent, că ar fi avut dreptul de a face apel și că respectiva decizie nu e definitivă.

Fapt ce care avocații ei l-au și făcut: au depus apel contra deciziei din 7 aprilie, iar în paralel au formulat o contestație la executare care s-a judecat vineri.

Chiar în timp de avocatul Elenei Udrea punea concluzii pe contestația la executare în fața Curții de Apel București, Înalta Curte a dat decizia pe apelul depus împotriva contestației în anulare.

„Respinge, ca inadmisibile, apelurile declarate de persoanele condamnate Breazu Liberiu Tudor, Obreja Rudel şi Udrea Elena Gabriela împotriva deciziei penale nr. 41 din data de 7 aprilie 2022, pronunţată de Completul de 5 Judecători Penal 3-2018 în dosarul nr. 3089/1/2018. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2022”, se arată în minuta ICCJ dată publicității vineri, ora 14.51.

Chiar atunci avocatul Elenei Udrea pleda pentru eliberarea de îndată a clientei lui.

„Mai pe românește, Elena Udrea este în închisoare în mod nelegal, pentru că nu avea soluționată definitiv contestația în anulare. Sper ca dumneavoastră să puneți lucrurile în ordine și în lege. Dispuneți anularea tuturor formelor de executare a deciziei penale nr. 41 din data de 7 aprilie 2022, cu consecința punerii de îndată în libertate”, a declarat în fața instanței avocatul Veronel Rădulescu.

În ultimul cuvânt, Elena Udrea a cerut să fie eliberată:

„Aș vrea să fiu sigură că s-a înțeles că decizia pusă în executare e cea din 2018, dar noi spunem că e suspendată. În rest, susțin ce a spus domnul avocat. Până la judecarea definitivă a contestației în anulare, cred că această executare ar fi trebuit să fie suspendată”, a declarat Elena Udrea, fără să știe nici ea că ICCJ tocmai îi respinsese apelul ca inadmisibil.

Înalta Curte a luat în discuție luni, 12 septembrie, admisibilitatea apelului „forțat” al Elenei Udrea împotriva deciziei prin care a rămas definitivă condamnarea de 6 ani de închisoare. Respectiva decizie, pronunțată pe data de 7 aprilie, era soluția dispusă de Înalta Curte într-o contestație în anulare, o cale extraordinară de atac.

Numai că legea permite formularea apelului la o contestație în anulare numai în caz de admitere, nu și pentru respingere, fapt pe care avocații Elenei Udrea îl găsesc ca fiind neconstituțional.

Apărătorii au cerut sesizarea CCR cu excepții de neconstituționalitate pentru aceste aspecte, însă decizia a venit tot vineri, 23 septembrie:

„Respinge, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală, formulate de către contestatorii Breazu Liberiu Tudor şi Udrea Elena Gabriela. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorii la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2022”, se arată în minuta deciziei ICCJ.

Condamnarea instanței și acuzațiile DNA în Dosarul Gala Bute

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Citește și:
„Vanghelioanele”, o schiță de teatru absurd în sala de judecată în prag de prescripție a faptelor lui Marian Vanghelie REPORTAJ
„Vanghelioanele”, o schiță de teatru absurd în sala de judecată în prag de prescripție a faptelor lui Marian Vanghelie REPORTAJ
Banii sparți de Marian Vanghelie la petrecerile de sfârșit de an pe vremea când era edil al Sectorului 5 – celebrele „Vanghelioane” – fac obiectul cercetării judecătorești în apel,...
Dosarul Belina: Sevil Shhaideh, în fața unei judecătoare ”spaima-infractorilor” și a alteia cu soțul condamnat pe fond
Dosarul Belina: Sevil Shhaideh, în fața unei judecătoare ”spaima-infractorilor” și a alteia cu soțul condamnat pe fond
Achitarea lui Sevil Shhaideh – fost vicepremier al României pe vremea când PSD era condus de Liviu Dragnea – va fi analizată, în apel, de două judecătoare cu abordări diferite: una este...