Un elicopter de fabricație rusească s-a prăbușit în 13 aprilie 2018, pe un teren agricol din județul Arad. Pilotul a scăpat cu viață, dar aeronava a fost distrusă în totalitate.
După mai bine de patru ani, cei de la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) au făcut public raportul final al accidentului.
Potrivit documentului, în 13 aprilie 2018 pilotul avea planificat un zbor de repoziționare a aeronavei de la punctul de lucru amenajat la ferma localității Grăniceri, la punctul de lucru din zona fermei localității Șiclău, județul Arad, care se afla la o distanță de aproximativ 4 km.
În jurul orei 19:30, acesta a pregătit aeronava pentru zbor și a decolat singur la bord, ocupând postul de pilotaj din stânga. Conform declarației sale, după câteva minute de zbor a simțit o vibrație puternică însoțită de aprinderea indicației „șpan în ulei”, la motorul nr. 1. După aproximativ două secunde motorul nr. 1 a început să funcționeze cu intermitență, iar după alte 2-3 secunde s-a oprit.
În condițiile zborului cu un singur motor, elicopterul a avut o traiectorie în coborâre. În momentul în care contactul cu solul a devenit iminent, pilotul a încercat, prin comanda de pas, să amortizeze contactul. În acel moment, elicopterul survola un teren agricol înmuiat de ploile recente. Elicopterul a luat contact cu solul cu jamba spate dreapta.
Din cauza momentului de frânare dat de natura solului, elicopterul a avut tendința de cădere a botului, compensată de pilot prin comanda de manșă, fapt ce a produs desprinderea elicopterului de pe sol, apoi a luat din nou contact cu solul, cu jambele trenului din față, înclinat spre față stânga.
Aeronava implicată în accident este un elicopter utilitar ușor, de tipul Kamov KA-26, cu două rotoare principale, coaxiale și fără elice anticuplu. Este o aeronavă istorică, fiind produsă în Rusia între 1969 și 1985. Aeronava implicată în accident a fost fabricată în 1985.
Elicopter de tipul celui prăbușit la Arad. Foto: raport AIAS
”Dimensiunile generale ale elicopterului sunt reduse, particularitate ce îi permite manevrarea în spații limitate. Fuzelajul este o construcție metalică, având o concepție modulară, ce cuprinde: cabina piloților (două posturi de pilotaj), prinsă în partea anterioară a structurii de rezistență la care se mai poate monta ori o cabină pentru transportul unor pasageri/marfă, ori o instalație cu rezervor pentru substanțe aviochimice”, se precizează în raportul AIAS.
Concluzia specialiștilor în aviație legat de cauza accidentului a fost oprirea motorului nr. 1 din cauza blocării mișcării de rotație a arborelui principal prin ruperea unei bielete, pe fondul ungerii deficitare la nivelul bolțului de prindere al acesteia. O a doua cauză a fost utilizarea unui etanșant siliconic diferit de cel specificat în tehnologia aprobată pentru reparația capitală a motorului.
Pentru a obține o concluzie, a fost demontat integral motorul elicopterului. Din analizele efectuate au rezultat următoarele concluzii:
- Resursa totală de funcționare a motorului (asigurată de producător) este de 2.750 ore
- Prima reparație capitală a fost efectuată la date de 25.06.2015, când motorul acumulase 733 ore și 46 min de la punerea în serviciu.
- Resursa tehnică acordată după reparația capitală: 500 ore/maximum 5 ani.
- La data accidentului motorul acumulase 100,5 ore de la RK și 834,37 ore total funcționare.
- După data instalării pe elicopterul Ka-26 YR-DOD, conform înregistrărilor din Livretul Motorului au existat mai multe perioade de inactivitate ale motorului, unele mai lungi chiar și decât 30 de zile, pentru care nu sunt înregistrate operațiuni de stocare/destocare ale motorului, cerute de instrucțiunile de exploatare ale producătorului motorului.
- La dezasamblarea motorului după accident, în interiorul carterului, în afară de bucăți de oțel și șpan abundent, au fost găsite bucăți de diferite mărimi din siliconul pentru etanșarea cilindrilor pe carterul motorului folosit la reparația capitală, precum și urme de silicon dizolvat în ulei.
- Bolțul rupt, precum și celelalte bolțuri ale bieletelor prezentau urme avansate de uzură datorate ungerii deficitare.