INTERVIU. Elisabeta Lipă, o poveste de viață nemaipomenită! "Am prășit, am adăpat animale, dar am ajuns cea mai bună din lume"

Este cea mai bună canotoare a lumii din istorie, fiind prima care a obținut 8 medalii olimpice.

Este femeia care a spart orice barieră în sport, plecând de jos și ajungând pe culmile gloriei.

Cuvintele sunt prea puține pentru Elisabeta Lipă, românca care a făcut senzație în toate competițiile de pe Glob.

Prima medalie de aur la Jocurile Olimpice a luat-o la doar 19 ani, în 1984, la Los Angeles. Au urmat multe și multe altele, ultima fiind in 2004, la 40 de ani, la Atena.

Născuta la Siret, într-un oraș de la granița României, Lipă a fost învățată de mică cu greutățile vieții.

Într-un dialog cu Ziare.com, Elisabeta Lipă povestește amănunte inedite din viața ei și dezvăluie momente superbe de la edițiile Jocurilor Olimpice.

Cum a început acest vis frumos?

Elisabeta Lipă: La 16 ani am ajuns la canotaj, dar eu am făcut atletism înainte. În liceu am practicat și baschetul. A fost o selecție a clubului Olimpia și așa am ajuns în sportul în care am făcut performanță.

Mama nu prea a fost de acord cu plecarea mea la București. Tot îmi spunea cum să plec eu la 500 si ceva de kilometri de casă, la o vârstă așa de fragedă, într-un oraș unde nu aveam pe nimeni, dar eu am ținut-o pe a mea: mă duc, mă duc. Și așa am ajuns în Capitală.

Cum a fost perioada copilăriei pentru dumneavoastră într-un oraș de graniță?

Eu eram obișnuită cu munca, cu de toate, ca la țară. Mă duceam la prășit, adăpam animalele, mergeam la strâns cartofi, căram apă.

Mergeam și în tabere. La școală se strângeau plante medicinale, care se plăteau. Eu făceam acest lucru pentru a avea bani pentru tabere. A fost o perioadă frumoasă pentru mine. Pot să spun acum că munca agricolă m-a ajutat mult în cariera sportivă.

Și ați ajuns în București.

A fost greu la început. Fără părinți, nu aveam pe nimeni în Capitală. Mai venea tata să se intereseze de mine dacă am note bune, dacă am mediile încheiate. A fost greu la început, dar m-am obișnuit.

Prima ediție a Jocurilor Olimpice la care ați participat a fost în 1984, la Los Angeles.

Da, eu eram cea mai mică din lot, aveam 19 ani. Noi am fost singura țară comunistă care am participat. Eram în centrul atenției, eram cireașa de pe tort. Toată lumea se purta frumos cu noi. Am fost atât de mândră de primul aur olimpic. Vă dați seama că eu începusem canotajul la 16 ani și la 19 ani am ajuns deja campioană olimpică.

Drumul meu a fost atât de repede. Mai târziu mi-am dat seama cât de talentată am fost în acest sport.

Cum a fost întâlnirea cu Nicolae Ceaușescu după această performanța de la Los Angeles?

Ne-am văzut și cu el. Am participat la defilare. Ne-a felicitat. Programul era foarte încărcat pentru noi în acel an. La Moscova, în 1980, am înțeles că s-a dat câte un ARO pentru fiecare medalie olimpică, dar patru ani mai târziu eu nu am mai apucat, pentru că nu s-au mai dat nimic...

Oricum, banii pentru aurul de la Los Angeles i-am luat doi ani mai târziu, 13-14 000 lei, nu mai îmi amintesc exact.

Dezvăluiri despre ultimul aur olimpic

Ați luat atâtea și atâtea medalii, care a fost cea mai grea obținută?

Cu siguranță, la Atena, în 2004.

De ce?

Păi în acel an olimpic am rămas șase sportive. Dacă faceți o analiză, copiii canotoarelor se nasc între două Olimpiade. Și ne-a fost greu să mai găsim două canotoare, dar pâna la urmă am reușit.

A fost foarte greu. În acel an am luat bătaie cam peste tot. Americancele ne-au cam bătut și noi nu mai credeam în potențialul nostru. Dar am nimerit tot cu ele in serii, unde noi am plecat cam timide, ele erau în sinea lor cu aurul la gât.

Ne-au învins cu 18 sutimi în față. A fost ceva de vis. Acele 18 sutimi ne-au dat încredere pentru finală, că putem avea șanse la medalia de aur.

Și a urmat finala.

A fost ceva incredibil. O cursa fantastică. Americancele au cam cedat psihic, li s-a dus plumbul în picioare. Din mari favorite au venit pe locul doi. Noi am luptat extraordinar. Nu ne-am dat bătute. A fost ceva magnific.

La Atena a fost palpitant rău! Nu ca la Sydney, unde ne știam adversarul, noi ne-am jucat cu adversarul in 2000 și am luat aurul.

Cursa din 2004, de la Atena! Sursa video: Youtube / Olympics

Ce credeți că vom face la Tokyo?

Eu cred că vom avea surprize frumoase din partea canotajului românesc. Oricum este greu, baza de selecție a scăzut. La fel ca demografia României. Nu mai avem nici antrenori. Nu avem o strategie.

Nici generația actuală nu mai este așa de rezistentă și robustă ca a noastră. Eu sper să facem o figură frumoasă în Japonia.

Eu dacă aș mai avea 40 de ani, aș concura fără nicio problemă.

Federația Internațională m-a considerat cea mai buna canotoare din lume. Am ajuns cea mai bună. Vârsta nu are barieră în sport. Nu cred că va mai fi cineva în lume, cu performanțele mele, cu recordurile mele.

Sincer, eu îmi doresc, dar nu cred că va mai fi...

ELISABETA LIPĂ

S-a născut in localitatea Siret, județul Suceava, la data de 26.10.1964

Perfomanțe la Jocurile Olimpice

AUR: Los Angeles 1984 dublu vâsle (2x), Barcelona 1992 (simplu vâsle), Atlanta 1996 (opt rame cu carmaci (8+), Sydney 2000 (opt rame cu carmaci (8+), Atena 2004 (opt rame cu cârmaci8+)

ARGINT, Seul 1988 (dublu vâsle 2x), Barcelona 1992 (dublu vâsle 2X)

BRONZ - Seul 2988 (patru vâsle 4x)

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...