Lava vulcanului din Islanda provoaca in continuare pierderi majore in mai multe tari din Europa, dar si in Romania, fapt care va seca si mai mult vistieria tarii. In 2010 este posibil ca 75.000 de bugetari sa fie concediati, iar in afacerea "Robotul" s-au pierdut 4 milioane de euro, care au ajuns la "prietena Mihaelei Geoana".
Si in tot acest iures provocat de natura, dar si de natura umana pervertita, unii se intreaba cum mai poate fi salvata ANI, in timp ce unii anunta ca noul ghid al licitatiilor a ocolit Monitorul Oficial.
Gandul: 75.000 de bugetari vor fi concediati in 2010
De parca numarul somerilor nu ar fi destul de mare se pare ca in urmatoarele luni umreaza sa fie concediati 75.000 de bugetari, asa cum anunta si Gandul in editia de luni.
Cei dati afara nu vor fi "lasati de izbeliste". Li se pregatesc subventii la angajare, sprijin pentru infiintarea de firme sau credite fiscale pentru fiecare nou angajat
Aproximativ 75.000 de bugetari este posibil sa isi piarda locurile de munca in acest an. Estimarea apartine consilierului personal al premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass si apare intr-o analiza furnizata ziarului Gandul. Analiza consilierului premierului Boc a pornit de la exemplul Poloniei, care cu populatie dubla fata de Romania are 1,8 milioane bugetari, in timp ce tara noastra are 1,4 milioane bugetari. Paul Vass spune ca "in mare", numarul angajatilor la stat ar trebui redus "cu cat a fost in stare sa-l creasca guvernul liberal".
Mai exact, liberalii au infiintat, in guvernarea lor, 134.000 posturi, dintre care au fost ocupate 113. 000. "In 2009 - februarie 2010 s-a redus doar o treime din aceasta ultima basica umflata artificial si irational.
De la restul de circa 75.000 in jos pornesc estimarile. Dar aceasta reducere de personal ar trebui sa constituie efectul net al restructurarii aparatului de stat - adica diferenta intre nevoile suplimentare de disponibilizare, respectiv cele de angajare", a declarat, pentru Gandul, Andreea Paul Vass.
De-a lungul ultimului an au fost vehiculate mai multe cifre privind numarul disponibilizatilor in sectorul public.
Evenimentul Zilei: Afacerea "Robotul": 4 milioane Euro pentru prietena Mihaelei Geoana
Si pentru cei care se intreaba unde mai sunt banii nostrii, in afara de compensatiile pentru cei care urmeaza sa intre in somaj, editia de luni a Evenimentului Zilei ne da cateva indicii.
Patru milioane de euro din bugetul Sanatatii au fost alocati pentru roboti medicali spitalelor conduse de clienti PSD. Principalul castigator e insa firma unei prietene a Mihaelei Geoana.
Nimeni nu-i considera o prioritate a sistemului sanitar, nici macar chirurgii care opereaza cu ei. Cu toate acestea, in anul de criza 2009 au fost achizitionati cu cate doua milioane de euro fiecare.
O licitatie organizata initial pentru achizitionarea a cinci roboti a fost anulata, insa Ion Bazac, ministrul sanatatii desemnat de PSD, a dispus in ultima zi a mandatului sau alocarea a patru milioane de euro pentru achizitionarea a doi roboti de catre doua unitati medicale conduse de medici situati in aceeasi sfera ideologica.
Programul national de Chirurgie robotica, initiat de Ministerul Sanatatii si sustinut de cativa chirurgi renumiti, trebuia sa "imbogateasca" in 2009 cinci spitale din Romania cu cinci dintre cei mai performanti roboti medicali.
La licitatia organizata pe 14 iulie nu s-a prezentat decat un ofertant, firma Sof Medica, iar licitatia a fost anulata pe motiv ca "nu s-a respectat principiul concurentei si al transparentei".
Jurnalul National: Noul ghid al licitatiilor a ocolit Monitorul Oficial
Insa problemele nu sunt doar la o tabara politica. Jurnalul National anunta in editia de luni ca autoritatea condusa de pedelista Cristina Traila a elaborat noile proceduri de acordare a contractelor publice, dar nu le-a publicat in Monitorul Oficial, iar ghidul de achizitii se vinde la "oferta" pe site-ul institutiei cu 75 de lei.
Cele doua documente care planificau achizitiile publice in functie de ocolirea legii considerata "improprie" si in functie de "valorile morale relative" sunt aruncate de Elena Udrea in curtea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), condusa de Cristina Traila, pedelista care a fost paratrasnet si in scandalul provocat in toamna anului trecut de ancheta parlamentara impotriva ministrului Turismului. Elena Udrea a declarat sambata, in Harghita, ca nu a stiut de existenta unui document privind secretizarea achizitiilor publice si ca a aflat de subiect din presa.
"Am aflat ca a fost postat in februarie 2008 si ca ar fi un document care venea de la o autoritate a statului care reglementeaza achizitiile", a afirmat Udrea, citata de Mediafax. Autoritatea de care vorbeste Elena Udrea este ANRMAP, care, in 2008, momentul aratat de ministru, era condusa de liberalul Marius Gogescu. Contactat de Jurnalul National, Gogescu a declarat ca in perioada mandatului sau Agentia nu a elaborat nici un ghid de atribuire a contractelor publice.
Cum poate fi salvata misiunea ANI?
Si in toata aceasta nebunie Romania Libera se intreaba in editia de luni cum va fi salvata misiunea ANI.
Premierul Boc a anuntat ca Guvernul va modifica prin ordonanta de urgenta legea Agentiei Nationale de Integritate, astfel incat Romania sa nu piarda sansa de a scapa de monitorizarea UE.
Cine crede ca isi poate bate joc de ANI se insala", a declarat duminica premierul Emil Boc. El a repetat anuntul facut vineri ca Guvernul va mo-di-fica prin ordonanta de urgenta Legea ANI, astfel incat prevederile sale sa fie in acord cu hotararea Curtii Constitutionale (CCR).
Problema este ca decizia judecatorilor Curtii Constitutionale afecteaza profund functionarea Agentiei Nationale de Integritate, ceea ce face foarte dificila gasirea unei solutii care sa respecte si misiunea principala incredintata ANI, inclusiv prin negocierile indelungate cu Uniunea Europeana, dar si restrictiile impuse de Curtea Constitutionala. Nu intamplator, premierul s-a declarat dispus sa intreprinda "tot ceea ce este necesar, la nivel guvernamental si parlamentar", astfel incat "sa nu fie afectat drumul pe care s-a inscris Romania in ceea ce priveste transparenta si controlul averilor demnitarilor".
Riscul cel mai mare provocat de hotararea CCR este acela ca, in lipsa unui gardian al respectarii termenelor de depunere si al corectitudinii cu care sunt completate declaratiile de avere si de interese, nu va mai exista nici un fel de garantie ca oficialii vor afisa pe paginile institutiilor lor declaratii exacte. Dupa cum nu va mai exista nici un fel de garantie ca vor fi sanctionati oficialii ale caror declaratii de avere si interese se dovedesc inexacte sau indica averi mult mai mari decat veniturile.
Varianta unei ordonante de urgenta care sa salveze misiunea anticoruptie a ANI dupa recenta decizie devastatoare a CCR reia scenariul din 2008 cand, in urma unei hotarari la fel de drastice a Curtii Constitutionale privind CNSAS, Cabinetul Tariceanu a dat o ordonanta de urgenta care a repus institutia pe picioare. Ordonantele de urgenta ajung insa, in cele din urma, in Parlament, iar daca cea privind resuscitarea CNSAS a trecut fara probleme de majoritatea din 2008, nu este clar daca acest lucru va fi posibil in conditiile majoritatii parlamentare din 2009.
In primul rand, chiar in PD-L exista opinii divergente. Majoritatea liderilor PD-L, in frunte cu premierul Emil Boc, s-au declarat ingrijorati de situatia ANI. Fostul ministru Monica Macovei a spus ca hotararea CCR este facuta "ca sa se poata fura in liniste", europarlamentarul Cristian Preda a declarat ca ANI este pe cale sa devina "cutie postala", ceea ce nu poate garanta o etica minimala, iar ministrul de Interne, Vasile Blaga, s-a declarat curios sa vada motivarea CCR, convins fiind ca "sigur nu e un lucru bun".
Adevarul: Cat pierd firmele europene din cauza vulcanului din Islanda
Si nu doar pentru ANI trebuie gasite solutii ci si pentru pagubele provocate de vulcanul din Islanda. Adevarul scrie in editia de luni ca la initiativa preotilor, credinciosii s-au rugat duminica ca norul vulcanic sa plece de pe cerul Romaniei.
Pierderile financiare inregistrate in Romania si restul Europei din cauza norului vulcanic devin mai mari, pe zi ce trece. Cele mai afectate companii sunt cele aeriene si de turism.
Populatie panicata, calatori blocati zile intregi pe aeroporturi si pierderi financiare de ordinul sutelor de milioane de dolari pe zi inregistrate de companiile aeriene si operatorii din turism.
Numai transportatorii rutieri si cei feroviari ar vrea ca norul de cenusa sa nu mai plece, pentru ca afacerile lor cresc, in aceste zile, nesperat de mult. La randul lor, cei care detin hoteluri, moteluri sau alte facilitati de cazare pe langa aeroporturi sunt avantajati, cel putin momentan, gradul de ocupare al acestora tinzand spre 100%.
Este un profit de moment, pentru ca aceiasi hotelieri au pierdut rezervarile facute pentru zilele urmatoare si care au fost anulate din cauza aceluiasi nor.
Cei mai greu loviti de necazul cenusiu sunt turistii si oamenii de afaceri care aveau programate deplasari pe distante lungi. Acestia sunt nevoiti ori sa piarda zile intregi pe drum (cu autocarul sau cu trenul), ori sa-si amane pur si simplu calatoria.