Foreign Policy: 12 lideri europeni doborati de criza - vezi unde se plaseaza Boc

Criza economica internationala, care de cativa ani zguduie intreaga lume, a facut victime serioase in randul responsabililor europeni. Incepand cu 2009, 12 lideri europeni (sefi de stat si de guvern) si-au pierdut functia, sub povara greutatilor economice pe care le infrunta tarile lor.

Intr-un clasament cronologic intocmit de publicatia Foreign Policy, premierul roman, Emil Boc, se situeaza pe locul 11, dupa demisia anuntata la 6 februarie 2011.

Clasamentul se deschide cu premierul Islandei, Geir Haarde, care a pierdut puterea la 1 februarie 2009, pe fondul crizei bancare din tara sa, ce a declansat saptamani de proteste in strada la adresa Guvernului. In prezent, succesoarea lui Haarde, Johanna Sigurdardottir, este primul premier de sex feminin al tarii si primul sef homosexual de guvern. Dupa cativa ani grei, economia islandeza pare a-si fi incetinit declinul si incepe sa creasca.

Pe locul doi se situeaza Ivars Godmanis, din Letonia, care a demisionat la 12 martie 2009, dupa doar un an din mandatul sau. Godmanis si-a inmanat demisia pe fondul unor violente proteste de strada, un nivel al somajului de 50% si o contractie a PIB-ului de 10,5%. Acum, criza financiara a macinat 19% din veniturile letonilor, iar Guvernul a fost nevoit sa faca taieri bugetare si mariri de impozite. Somajul este tot ridicat si aderarea la eurozona a tarii ramane un semn de intrebare.

Premierul ungar Ferenc Gyurcsany este cea de-a treia victima europeana a crizei, pierzandu-si functia la 14 aprilie 2009. La scurt timp dupa ce a recunoscut veridicitatea unei inregistrari in care putea fi auzit spunand ca a mintit in legatura cu finantele tarii pentru a fi reales, au izbucnit revolte populare, asa ca a demisionat.

Economia Ungariei ramane intr-o stare fragila, cu somaj ridicat, putina incredere din partea investitorilor si necesitand urgent ajutor financiar de la FMI si UE. Au aparut si ingrijorari cu privire la starea democratiei, dupa ce Guvernul lui Viktor Orban a modificat Constitutia.

Ucraineanul Viktor Iuscenko este a patra victima a crizei europene, pierzandu-si functia de presedinte la 25 februarie 2010, dupa ce rivalul sau din Revolutia Portocalie, Viktor Ianukovici, a castigat alegerile.

Astazi, starea economica a Ucrainei continua sa fie dificila, cu crestere economica slaba, somaj de 8,5% si un numar tot mai mare de persoane fara adapost.

Premierul irlandez Brian Cowen, situat pe locul cinci al clasamentului, a pierdut puterea la 9 martie 2011, pe fondul esecului de a gestiona prabusirea sistemului bancar irlandez. In prezent, masurile dure de austeritate luate de actualul premier, Enda Kenny, si un plan de salvare FMI au redresat Irlanda, desi mai putin decat se estimase.

Pe locul sase, premierul britanic Gordon Brown a pierdut functia la 11 mai 2010, pe fondul crizei creditelor, dupa ce Partidul Laburist a fost infrant in alegeri de conservatori, care au format o alianta de guvernare cu liberal-democratii pentru a putea guverna.

In acest moment, economia britanica continua sa se contracte, fortandu-l pe premierul David Cameron sa impuna masuri dure de austeritate.

In Portugalia, premierul Jose Socrates si-a pierdut functia la 21 iunie 2011. Pe fondul unei crize a datoriilor similara cu cea din Grecia, Socrates a demisionat in mai 2011, dupa ce Parlamentul i-a respins programul de austeritate, cu a patra runda de taieri in decurs de un an. El a ramas premier in exercitiu pana in iunie, cand Socialistii au fost infranti de Partidul Social Democrat.

Tara continua sa se afle in una din cele mai grele recesiuni din lume, economia urmand sa se contracte cu 3% in 2012 si cu un nivel al somajului de 13,6%.

Premierul grec George Papandreou este al optulea pe lista, pierzandu-si functia la 10 noiembrie 2011, dupa doi ani de masuri de austeritate dureroase, demonstratii violente si planuri de salvare. Papandreou a fost inlocuit de Lucas Papademos, care, in pofida puternicei sustineri din partea Bruxelles-ului, intampina mari dificultati in a lua masuri suplimentare de austeritate pentru a obtine noi fonduri de urgenta.

La cateva zile dupa premierul elen, prim-ministrul italian, Silvio Berlusconi, a devenit a noua victima a crizei, dandu-si demisia la 16 noiembrie 2011. Desi a rezistat catorva scandaluri sexuale si de alta natura care ar fi daramat orice alt politician, Berlusconi si-a dat demisia deoarece nu a reusit sa implementeze reformele economice necesare, ceea ce a declansat o revolta in propriul partid si o diviziune in alianta de guvernare.

Mario Monti a fost insarcinat cu formarea unui guvern de tehnocrati si a introdus o serie de masuri de austeritate, ce includ mariri dramatice de impozite. Reactia pietelor a fost pozitiva deocamdata.

Numarul zece pe lista, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, a pierdut puterea la 21 decembrie 2011, cu toate ca a demisionat mai devreme de sfarsitul mandatului pentru a-si ajuta colegii socialisti in alegeri. Acestia au pierdut si politicianul conservator Mariano Rajoy a preluat puterea promitand reforme economice. In prezent, Rajoy are o mostenire grea: somaj de 22,8%, un deficit bugetar de 8%.

La numarul unsprezece al listei se gaseste premierul roman Emil Boc, ce a demisionat la 6 februarie 2011.

Economia Romaniei a crescut anul trecut, insa nu suficient pentru a-l salva pe Boc, care detinea functia de premier din 2008. Acesta a demisionat pe fondul protestelor de strada. Boc a efectuat o taiere de 25% a salariilor bugetarilor si a marit taxele in a doua tara cea mai saraca din Europa, pentru ca Romania sa se poata califica pentru imprumuturile FMI. Presedintele roman l-a numit pe seful Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, drept succesor.

In prezent, Ungureanu si-a dezvaluit componenta Guvernului si asteapta aprobarea Parlamentului. Alegerile au loc in noiembrie, insa este posibil sa fie mutate in vara. Publicatia Foreign Policy scrie ca alianta de stanga USL domina in prezent sondajele, comparativ cu coalitia de centru-dreapta care include partidele lui Boc si Ungureanu. Economia va creste cu 1,5-2% anul acesta, ina mai are mult pana va ajunge la nivelele de dinainte de criza.

In fine, ultimul loc al listei este ocupat de premierul slovac Iveta Radicova, ce va demisiona in urma alegerilor programate pentru 10 martie 2012.

Parlamentul Slovaciei a supus la vot extinderea planului de salvare pentru eurozona in octombrie, iar Radicova a amenintat ca va demisiona daca va fi respins. In prima zi, extinderea a picat. In cele din urma Parlamentul a aprobat extinderea, sub presiunea UE, abia peste doua zile, insa Guvernul doamnei Radicova cazuse deja. In prezent, noi alegeri parlamentare sunt programate pentru luna martie. Partidul de stanga Smer, condus de Robert Fico, pare ca va fi castigator.

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă

Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...