Cat de disperate sunt reducerile de cheltuieli operate de Guvern?

Cat de mult ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca Executivul a decis miercuri sa amane acordarea primelor de vacanta pana spre sfarsitul anului si sa reduca cu 20% numarul personalului bugetar din cabinetele demnitarilor, incepand cu 1 august, in contextul in care se vorbeste tot mai des despre riscul ca autoritatile sa nu-si mai poata onora obligatiile financiare pe masura ce inaintam in semestrul al doilea?

Pentru unii, diminuarea numarului de functionari din aparatul administrativ central poate fi interpretata ca o eficientizare a costurilor sau ca un pas facut spre reducerea birocratiei.

Si taierea primelor poate fi privita cu ochi buni, mai ales ca ea se produce in sectorul bugetar, aflat mai mereu in atentia presei pentru modul in care se risipesc banii publici.

Potrivit estimarilor, prin neacordarea primelor de vacanta se realizeaza o economie la bugetul statului de cateva sute de milioane de euro, bani pe care Guvernul ar putea sa-i investeasca sau sa-i foloseasca in programe de stimulare a economiei.

Pana la un punct problema poate fi pusa si asa, dar daca privim inapoi si vedem ca aceasta este deja a treia operare pe veniturile bugetarilor, dupa cele din prima parte a anului cand s-au taiat mai multe sporuri (incepand cu cel pentru cunoasterea unei limbi straine si terminand cu cel pentru gestionarea de fonduri europene) si s-au redus bugetele pentru salarii la un numar important de institutii si companii publice, atunci o sa intelegem ca Executivul nu a luat aceasta masura pentru a folosi banii in alta parte, ci pur si simplu a inceput sa taie mai adanc in cheltuielile pe care nu le mai poate acoperi.

Daca ii ascultam strict pe reprezentantii Guvernului, Romania sta foarte bine la multe capitole. In primul rand, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, se mandreste cu faptul ca a reusit sa termine primul semestru cu un deficit de 14,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, sub cel asumat in fata Fondului Monetar International de 2,73% din PIB, adica 14,5 miliarde lei.

In al doilea rand, pentru ministrul Muncii, Marian Sarbu, un deficit de 1,5 miliarde euro pentru bugetul de pensii la mijlocul anului nu reprezinta "o situatie dramatica sau departe de asteptari", in ciuda faptului ca acest deficit este mai mare decat cel estimat pentru sfarsitul anului.

Deoarece la Ministerul Muncii deficitul pentru fondul de pensii "se inscrie in coordonate acceptabile", Marian Sarbu sustine ca exista loc in continuare pentru majorarile de pensii programate pentru 1 octombrie.

Chiar daca prin eforturile sale Executivul a reusit sa plateasca "in mod regulat toate pensiile" si sa mentina la acelasi nivel cele mai importante taxe si impozite, spre deosebire de Ungaria unde TVA-ul s-a majorat, salariile au scazut in acest an si au fost inghetate pentru 2010, asa cum sustine Gheorghe Pogea, asta nu inseamna ca economia nationala se afla in grafic.

Primele sase luni se caracterizeaza printr-o contractie economica care ar putea ajunge la 7,1%, estimare facuta chiar de ministrul Finantelor, printr-o scadere cu 5,2% fata de perioada similara a anului trecut a verniturilor bugetare, o diminuare cu peste 40% a investitiilor straine directe (ISD) si disparitia unui numar de peste 80.000 de agenti economici in urma introducerii impozitului forfetar.

Daca aruncam o privire in Uniunea Europeana, spre exemplu in tarile baltice, observam ca in urma cu doua zile autoritatile letone au decis reducerea personalului din aparatele centrale cu o treime si diminuarea numarului de agentii de stat la jumatate, in contextul in care economia se pregateste sa se prabuseasca cu 18%.

Tot in Letonia se estimeaza o scadere a salariului mediu lunar cu 18% si o crestere a somajului pana la 20% in acest an, in timp ce pentru Estonia se asteapta o reducere a salariului mediu cu 8% si o rata de neocupare in randul persoanelor apte de munca de pana la 15%. In Lituania, salariul mediu va scadea in acest an cu 10%, iar somajul va urca pana la 16%.

In ultimele doua saptamani, in Estonia s-au operat si majorari de taxe si impozite, autoritatile de la Talin sperand prin aceasta sa obtina o suplimentare a veniturilor cu 800 milioane de coroane. Aceasta masura va fi dublata de reducerea cheltuielilor bugatare cu inca 1,5 miliarde de coroane, echivalentul a 400 de milioane de lei.

In Lituania, potrivit datelor statistice, nivelul investitilor straine directe a scazut la sfarsitul lunii aprilie cu 6,9% fata de perioada similara a anului trecut.

De ce ne uitam in curtea tarilor baltice? Pentru a intelege cat de departe se afla Romania de Letonia, Estonia si Lituania, tari clasate in primele 10 in topul Forbes al celor mai afectate state din punct de vedere economic.

Cum funcționează tehnologia QD-OLED de pe noile televizoare smart și cu ce beneficii vine

Anunțată recent, tehnologia ecranelor QDEL promite să revoluționeze industria televizoarelor, începând cu segmentul premium și extinzându-se treptat către gama de buget. În timp ce...

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...