Opinii: Romania resemnata!

Optimistii sunt deja pesimisti, iar romanii incep sa traiasca acea libertate de constiinta a anului 1989: vorbim ce vrem, dar nu putem face decat ce vor ei! Exista doar o singura cale, unica. Cine vorbeste impotriva ei este fie tonomat, fie tradator!

Romanii par sa traiasca permanent intr-o vesnica comedie umana in care rolul lui Honoree de Balzac il joaca fiecare dintre noi si fiecare dintre noi suntem personajele sale.

Acceptarea destinului tragi-comic tine si de soarta, dar si de mentalul colectiv romanesc slefuit pana la fibra lui identitara de secole la rand de acei idioti-nebuni care-au vrut sa ne conduca.

Hazul si necazul nu mai sunt doua parti complementare, ci doua entitati separate care subzista in sufletul romanului.

Luna octombrie va ramane in memoria noastra ca ziua hazului nebun si al necazului afisat ostentativ. O luna a absurdului absolut in care dialogul surzilor a fost cvasi-prezent: Opozitia cu guvernul, Curtea Constitutionala cu PD-L, PSD, cu PNL, televiziunile cu ratingul si toti, laolalta, cu poporul.

Democratia originala romaneasca impune treptat o logica naucitoare: Presedintele, Parlamentul si Guvernul nu se mai pliaza pe dorinta cetatenilor, nu mai "apleaca urechea" la vocea strazii.

Societatea romaneasca sufera de un clivaj la nivelul perceptiei realitatii, traim cu totii in planuri paralele care se distanteaza pe zi ce trece, iar concluzia amara a lunii octombrie este: bogatul nu crede saracului iar saracul ar vrea sa "beleasca" pe toti. Pacat e ca nu prea are ce pune in loc.

PD-L si traiul de pe azi pe maine!

Politica romaneasca sufera de boala paradoxurilor permanente: Puterea are o majoritate fragila, iar Opozitia o minoritate consistenta.

Blocata in balanta de putere inclinata sau nu de 20-30 de parlamentari "toxici" sau "imorali", reprezentanti puri ai oportunismului si tradarii, guvernarea a ajuns la punctul in care practic nu mai are solutii pentru viitorul predictibil pentru macar o luna-doua. Traieste de pe azi pe maine!

Incapabila sa ofere vreo strategie pe termen lung, vreo orientare doctrinara sau macar vreo idee coerenta pentru perioade scurte de timp, actul guvernarii dambovitene a revenit, in mod nefast, la formele primare ale puterii: tribul, clanul, grupul au devenit esenta puterii.

Legitimitatea puterii nu mai este oferita de suportul popular ci de influenta "familiei", in sens corporatist.

Legitimitate care nu se mai probeaza prin pozitii curajoase ci prin acte pure ale lasitatii cum a fost "non-combatul" PD-L-ului din Parlament.

"Fuga e rusinoasa dar e sanatoasa" poate fi un principiu de viata in cartierele sordide ale Bucurestilor, dar nu in Parlament.

Guvernul nu se mai legitimeaza prin cantitatea de cetateni care il sustin ci prin numarul celor care nu-l mai doresc!

Logica medievala: "daca voi nu ma vreti, eu va vreau" pare sa fi parcurs nestingherita 5 secole: de la Alexandru Lapusneanu la Traian Basescu.

Atat Puterea cat si Opozitia incep sa fie ne-credibili. Primii in fata poporului si ultimii in fata Parlamentului. Asta arata de fapt palierele politice si morale pe care se situeaza cele doua parti.

Inca nu este prea clar ce isi doreste Opozitia: caderea guvernului sau fragezirea situatiei pentru decontul dur de la primavara?

Pana una alta, au obtinut ce si-au dorit: au demonstrat publicului ca se lupta cu PD-L si, mai mult de atat, au creat o anumita aura de fatarnicie si lipsa de respect a guvernului fata de populatie.

In schimb a ramas neclar planul de viitor al celor doua partide. Caci, aici survine un alt paradox aiuritor si anume alierea a doua partide, poate singurele cu identitati clar definite, una de dreapta si una de stanga.

Mai ramane de explicat si alt aspect: inclinatia ambelor partide spre acceptarea tradarii. Caci, toate asteptarile sunt indreptate spre convingerea posibililor tradatori individuali din Parlament si nu catre atragerea doctrinara a unuia sau altuia din micile partide care compun arcul guvernamental!

De-a v-ati ascunselea cu guvernarea Romaniei!

Modul in care PSD si PNL au gestionat politica lunii octombrie a servit de minune guvernantilor pentru a ascunde sub pres esecul guvernarii si pentru a imbraca, cu totii, haina victimei mogulice sau a coalitiei Grivco.

In particular, trebuie spus ca acest esec "de etapa" ar fi putut sa fie evitat daca, atat PSD cat si PNL, ar fi avut in prim plan altfel de lideri, care sa fie capabili sa-si construiasca, din timp, o imagine publica asociata unei personalitati distincte care sa vina in intampinarea dorintei romanilor de a avea lideri de incredere, dar, mai ales, puternici. Ceea ce nu se poate spune, inca, despre cei doi.

In schimb, strategia puterii a servit scopului imediat al evitarii demiterii guvernului Boc, dar nu a reusit sa ascunda o anumita degringolada sau panica din partea PD-L, simultan cu o mare cantitate de infatuare a celui care se bazeaza pe cantitate (de parlamentari) si nu pe calitate.

In interiorul coalitiei guvernamentale exista aceasta dilema: pastrarea cat de mult timp posibil a robinetului bugetar sau pasarea responsabilitatii pentru cele 6 luni de iarna meteorologica dar mai ales economica care vor urma.

Hai la Mures cu grabire... sa-l sorbim dintr-o vorbire!

Ii admir pe unguri. Nu stiu ei prea multe cantece romanesti, dar pe unul dintre ele sigur il canta victorios: "..suflecata, pan' la brau...".

Uite-asa au prins ei guvernarea Boc-Basescu: cu anteriile suflecate si cu dinapoia goala.

Legea Educatiei va reprezenta acel "cui al lui Pepelea" de care se vor agata, ca "inecatul de-un pai" maghiarii, ca sa poata iesi demn de la guvernare.

Chiar crede cineva ca pe Verestoy Attila il intereseaza educatia progeniturilor maghiare? Oricum, e bun pretextul nationalist pentru a se feri si maghiarii de esecul unei guvernari facute pe genunchi!

Cel mai nefericit scenariu pare sa se intrevada: Puterea lucreaza "de pe-o zi pe alta" pentru a alege, la timpul financiar-oportun, daca sa arunce cartoful fierbinte al guvernarii in bratele Opozitiei.

Vorba lui Traian Basescu: "aveti grija ce va doriti"! La cine se referea? La partidele politice sau la popor? Era un sfat sau o amenintare?

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...