Saptamana politica - Capul plecat FMI nu-l taie

Evenimentele politice se succed cu rapiditate. Oamenii uita. Nimeni nu mai are timp sa analizeaze. "Saptamana politica in analiza" iti ofera posibilitatea sa vezi lucrurile la rece si in ansamblul lor.

Ziare.com iti propune sa discuti la inceputul fiecarei saptamani, pe baza analizei, principalele subiecte politice.

3 mai - 9 mai 2010

Saptamana politica agitata. Nu s-au sfiit sursele sa arunce in presa, inca de la inceputul saptamanii, ca ar putea fi crescute TVA-ul si cota unica. Au existat reactii dure, niciun oficial nu a negat, dar nici nu a confirmat. Ceata totala, incertitudine, speculatii, banuieli.

Delegatia FMI a cerut in mod imperativ Guvernului masuri concrete pentru a putea continua acordarea urmatoarelor transe. Intr-un final, Traian Basescu a facut lumina. Fara ezitare, s-a erijat in purtatorul de cuvant al Guvernului si a anuntat masuri drastice de iesire din criza. Afisand o mina serioasa, presedintele si nu nepopularul Boc a anuntat taierea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15% si diminuarea ajutorului de somaj.

Opozitia a reactionat si a propus o motiune de cenzura. PNL si PSD au aruncat in diferite forme avertismente. Sindicatele s-au cerut la Cotroceni pentru consultari. in afara de o comisie consultativa nu au obtinut nimic. Nici nu aveau cum. Erau la Presedintie, nu la Guvern.

Capul plecat FMI nu-l taie

Guvernul, fortat de catre acordul cu FMI sa gaseasca masuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare si sa inceapa sa le si aplice pentru a putea primi urmatoarea transa, a anuntat masuri drastice in sistemul public. Fara cale de intoarcere. Odata tras pe nas drogul imprumutului, Emil Boc a ramas "dependent". Si asta pentru ca nu exista masuri autohtone nedependente de miliardele de euro ale FMI. PD-L, Traian Basescu si Guvernul lui Emil Boc sunt obligati sa respecte acordul cu FMI. Cu alte cuvinte, nu exista destula inteligenta guvernamentala si politica ca sa nu avem nevoie de ajutor extern.

Am asistat la un spectacol nou. O schimbare a rolurilor institutionale. Daca pana acum Emil Boc era purtatorul de cuvant al presedintelui, saptamana trecuta am asistat la ceva diferit. Presedintele Traian Basescu a devenit purtatorul de cuvant al Guvernului Boc. In persoana, a prezentat noile masuri guvernamentale. Traian Basescu mizeaza in continuare pe imaginea populara si menajeaza cat poate Guvernul si PD-L.

Embargoul impus in conducerea PD-L liderilor partidului nu a fost chiar asa de neinspirat precum au afirmat majoritatea comentatorilor. Lipsa ministrilor si a liderilor PD-L din dezbaterile televiziunilor i-a scutit pe acestia de ambuscade si de justificarea masurilor luate de Guvern. In fapt, embargoul nu a fost o masura gresita, ci o tactica calculata.

In sfarsit, avem Opozitie !

Care este rolul opozitiei intr-o democratie? Avem opozitie in Romania? Sunt doua intrebari la care se poate raspunde fie teoretic, fie practic. Insa, ambele variante sunt preferabile.

Daca acum o saptamana ar fi trebuit sa formulez un raspuns la prima intrebare as fi spus ca rolul opozitiei intr-o democratie este sa cenzureze prin mijloace institutionale si democratice activitatea guvernamentala si sa aiba grija de eventualele derapaje ale puterii. Atat. Pentru ca la a doua intrebare nu as fi putut raspunde.

In sens material, al existentei, as fi putut observa ca avem opozitie, ca ea este formata din PSD si PNL. Insa, din punctul de vedere al actiunii politice a acesteia, opozitia nu exista. Nici PNL si nici PSD nu s-au comportat ca adevarate partide de opozitie, in ciuda celor cateva motiuni simple si a mesajelor transmise pe la talk-shouri si, mai ales, in ciuda luptei verbale pentru suprematia in cadrul opozitiei.

Cu toate acestea, saptamana aceasta, in virtutea evenimentelor politice, opozitia s-a trezit. Si a inceput sa urle cu surle si trambite pe toate canalele, prin conferinte de presa si prin interviuri ca Traian Basescu si Emil Boc falimenteaza Romania. Au avut chiar intalniri cu delegatia FMI. De unde nu prea au aflat mare lucru.

Intr-un interviu acordat ziarului Romania libera, Crin Antonescu isi dezvaluia adevarata identitate de conservator si nu de liberal. Acum se intelege de ce acesta a amestecat in programul sau idei liberale, conservatoare si crestin-democrate.

In plus, mai spunea si ca adevaratii adversari sunt in interior si nu in exteriorul partidului. Inseamna ca din cauza asta liberalii nu pot articula actiuni coerente de opozitie. In schimb, mai tanarul coleg de la PSD, Victor Ponta, a alergat numai in spatele lui Antonescu toata saptamana. Se pare ca tineretea nu poate compensa experienta.

Esecul societatii romanesti si falimentul acesteia nu va fi dat numai de incompetenta puterii de a pune in aplicare o serie de masuri anticriza, ci si de slabiciunea opozitiei, de incapacitatea acesteia de a cenzura in mod eficient guvernul, de a gasi actiunile politice potrivite pentru a sanctiona puterea. Este usor sa tipi, sa arunci cu motiuni simple in stanga si in dreapta, sa acuzi, sa scoti la inaintare tapi ispasitori. Mai greu este sa conturezi actiuni politice coerente si solutii alternative la politicile guvernului.

Sindicatele rele si sindicate bune

Nici sindicatele nu s-au abtinut sa nu se sesizeze cu privire la masurile anuntate de catre presedintele Traian Basescu. Au cerut impetuos consultare cu presedintele si nu cu Emil Boc. Asta pentru ca Emil Boc nu exista. Exista numai Traian Basescu, care decide si administreaza treburile guvernamentale.

O discutie de trei ore a rezolvat problema. Masurile de reducere a salariilor si pensiilor anuntate de presedinte se vor indeplini. Cel putin astea au fost concluziile pe care liderii sindicali le-au anuntat. Nu a existat negociere. Nu a existat reprezentarea intereselor salariatilor. A existat un dialog in care liderii sindicali au trebuit sa fie convinsi.

Infiintarea unei comisii de criza din care sa faca parte sindicatele, patronatele, partidele politice si reprezentanti ai Guvernului pare a fi nerealista. In conditiile in care FMI a cerut masuri concrete de reducere a cheltuielilor, iar Executivul a decis, este putin probabil ca se va ajunge acum la negocieri intr-o formula asa de extinsa. Nu este pentru prima data cand Traian Basescu foloseste acest tertip al infiintarii unor comisii si al consultarilor. Si cu siguranta nu va fi ultima oara.

Nici sindicatele nu pot avea o viziune comuna cu privire la solutiile iesirii din criza. O parte a acestora a anuntat moartea miscarii sindicale. Acum sa fie vorba de partizanat, de interese politice diverse sau intr-adevar de o concurenta a viziunii? Cert este ca daca salariatii nu mai sunt reprezentati nici de sindicate atunci nu le mai ramane decat doua lucruri sigure: moartea si taxele. Cat despre pensionari, Dumnezeu cu mila.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...