Presa de azi: Ce se ascunde in spatele armistitiului de la Senat

Decizia neasteptata a PD-L de a renunta la revocarea lui Geoana este de fapt un calcul de imagine care se traduce si in bani, adica orice blocarea a lucrarilor din plen costa foarte mult, iar pe alt front democrat liberalii isi pregatesc o majoritate si la Curtea Constitutionala, in timp ce Emil Boc umbla cu "circul in tara", iar primul show la sustinut la Iasi.

PD-L a anuntat miercuri ca renunta la intentia de a-l demite pe Geoana de la sefia Senatului dupa conducerea partidului a spus ca asta dauneaza imaginii.

Romania Libera: Ce se ascunde in spatele armistitiului de la Senat

Pedelistii au primit ordin de la mai-marii partidului, Emil Boc, Vasile Blaga si Radu Berceanu, sa deblocheze situatia de la Senat, ca sa salveze imaginea partidului, scrie Romania Libera in editia de joi.

"Marti seara am decis sa mai respiram putin, sa ne gandim in liniste ce avem de facut, chiar cu riscul amanarii revocarii lui Geoana cu cateva luni. Se uita omul la televizor si vede ca de aproape doua saptamani nu se voteaza nimic in plen si evident ca PD-L iese tap ispasitor. Deja Geoana si ai lui incepusera sa-si construiasca o retorica negativa. De ce sa decontam noiceva de care nu suntem vinovati?", au declarat pentru Romania libera, surse din grupul PD-L de la Senat.

Pentru opinia publica si pentru ochii oficialului FMI, Dominique Strauss-Kahn, asteptat pe 30 martie la Bucuresti si interesat in mod special de legea pensiilor, aflata in Comisia de munca la Senat, PD-L mimeaza pacea. In culise, liderii PD-L pregatesc insa un nou atac la adresa lui Mircea Geoana. "Vrem sa depunem o plangere penala pentru abuz in serviciu, pentru ca deja comportamentul lui este de natura penala. Face ce vrea de parca Senatul ar fi al lui", au adaugat sursele citate.

Intre timp, democrat-liberalii au demarat planul B al revocarii lui Mircea Geoana. Dupa anuntul renuntarii temporare la demersul declansat in urma cu o saptamana, plenul Senatului a luat din nou foc, din cauza refuzului lui Mircea Geoana de a include pe ordinea de zi cererea independentului Serban Mihailescu de a se inscrie in Comisia de regulament. El a argumentat ca s-ar ajunge din nou in blocaj. Grupul mixt al independentilor a folosit insa acest nou refuz al lui Mircea Geoana ca pretext pentru sanctionarea presedintelui Senatului, dar si a senatorilor PSD si PNL din Biroul Permanent cu avertisment public scris. Daca plenul aproba cererea, ceea ce e foarte posibil, senatorii sanctionati disciplinar prin avertisment scris nu vor putea reprezenta institutia vreme de trei luni; sanctiunile se aplica pentru fiecare abatere si se cumuleaza.

Jurnalul National: Scaunul lui Geoana, o miza de 3.600 de lei

Cum insa totul este un joc de interese se pare ca scaunul lui Geoana este o miza de 3.600 de lei. Scaunul lui Geoana este evaluat la 3.600 de lei, pe cand unul dintre cele din sala de plen are o valoare mult mai mare, de 5.000 de lei. Asadar, pana la urma, scaunul e sef numai prin pozitie, caci prin statut ramane un simplu scaun, asa cum figureaza ingrat in actele de contabilitate, scrie Jurnalul National in editia de joi.

Ce-i drept, la o proba tehnica, dotarile scaunului de la prezidiu palesc in fata celor ale tovaraselor din sala: nu se deplaseaza pe sine, spatarul nu se inclina la o simpla apasare de buton pentru a relaxa spatele obosit de o zi de discutii degeaba... ce sa mai, e un scaun limitat in facilitati.

Situatia se schimba insa radical atunci cand vine vorba despre atributiile pe care le are cel caruia ii este destinat. Aici, inaltul scaun verde poate spune ca este cel mai important. Este al doilea om in stat. Caci cel care il ocupa este presedintele Senatului. Si are dreptul sa convoace senatorii la lucru, sa conduca lucrarile plenului si sa acorde cuvantul, sa modereze discutiile din plen, sa asigure mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea Constitutiei si a Regulamentului Senatului. Mai mult, presedintele Senatului reprezinta aceasta camera in relatiile cu presedintele Romaniei sau alte institutii si asigura interimatul functiei de presedinte al tarii in anumite conditii.

Istoria scaunului verde al presedintelui Senatului a inceput in 2005, atunci cand Senatul s-a mutat in Palatul Parlamentului, unde Camera Deputatilor, gestionara fondurilor, amenajase o parte din sali pentru sediul Camerei superioare. Primul care a testat minunea verde a fost deci presedintele de atunci al Senatului, Nicolae Vacaroiu. Timp de patru ani, de doua sau de trei ori pe saptamana, Vacaroiu s-a instalat comod in inaltul scaun si a dirijat corul dezbaterilor. Impatimit al muncii, rar a lasat Vacaroiu locul gol pentru vreunul dintre vicepresedinti.

Totusi, in functie de situatie, de la tribuna au mai prezidat ba pesedistul Doru Taracila, ba pedelistul Radu Berceanu sau chiar doamne vicepresedinte, precum liberala Norica Nicolai sau pedelista Anca Boagiu. Plecarea la Curtea de Conturi insa, in octombrie 2008, l-a obligat pe Vacaroiu sa lase scaunul liber. In locul sau, pentru mai mult de o luna, s-a asezat saptamanal, cu titlul de nou presedinte ales, un alt pesedist, Ilie Sarbu. Alegerile din noiembrie 2008 au dus la transmiterea mostenirii din piele si lemn catre Mircea Geoana.

Acum, obiectul respectiv de mobilier a devenit subiect de scandal. Pe principiul "de doua saptamani incoace, gura nu le mai tace, legea nu le mai place", pedelistii au renuntat la orice preocupare de natura legislativa si s-au concentrat pe un singur lucru: obtinerea scaunului lui Mircea Geoana. Primul act al piesei gandite de PD-L s-a inregistrat intr-o zi de marti si i-a avut ca protagonisti pe senatorii independenti.

Evenimentul Zilei: "Revocarea" lui Geoana costa un milion de euro

Si nu doar scaunul presedintelui Senatului ca piesa de mobilier este scump ci si actiunea de revocare a acestuia ar putea costa un milion de euro.

Un milion de euro ar fi nota de plata, din bani publici, pentru cele zece zile de blocaj din Senat, consumate cu incercarea debarcarii PSD-istului. Stiati ca parlamentarii au peste 215 zile libere pe an? Dar ca, in cele doar 150 de zile in care au program de lucru, senatorii si deputatii reusesc de multe ori "performanta" sa nu faca nimic? In aceasta situatie se afla acum Senatul, supranumit si Camera superioara a legislativului, scrie Evenimentul Zilei in editia de joi.

De 10 zile, in Senatul Romaniei nu s-a mai votat nicio lege. Institutia este insa in topul stirilor politice. Semn ca, desi nu au lucrat, senatorii au fost foarte ocupati.

Ocupati cu o problema de larg interes national: daca Mircea Geoana trebuie schimbat sau mentinut la conducerea Senatului.

Aceasta ambitie politica, ce a incaierat PD-L si UDMR cu PSD si PNL, de aproape doua saptamani ne costa zilnic aproximativ 106.000 de euro. In total, peste un milion de euro degeaba.

Bugetul alocat Senatului in 2010 este de 159.465.000 de lei. Asta inseamna aproximativ 40 de milioane de euro pentru deplasarea, incalzirea sau luminarea senatorilor. Pentru salariile lor si ale functionarilor care ii deservesc.

La dispozitia celor 137 de senatori stau 695 de functionari parlamentari. De la secretare pana la femei de serviciu si soferii care ii asteapta rabdatori la limuzine. Asta inseamna in medie cinci functionari pentru servirea unui senator. Acestora li s-ar mai putea adauga cel putin cate un functionar de la birourile senatoriale aflate in circumscriptiile unde au fost alesi.

Desi e criza, bugetul Senatului pe 2010 este cu 8% mai mare decat cel de anul trecut. Bugetul alocat Senatului reprezinta un cost de aproximativ 106.000 de euro pe zi. Fie ca e vorba de o zi libera sau una lucratoare. Prin lege, parlamentarii au trei luni de vacanta. La acestea se pot adauga zilele de concediu de odihna. Raman 38 de saptamani de "sesiuni parlamentare". Saptamana de lucru e mult spus.

Timpul de lucru efectiv la parlament este de aproximativ 32 de ore de lucru pe saptamana. Sunt patru zile, dintre care doua intregi si doua jumatati. Parlamentarii incep activitatea luni dupa-amiaza si o termina, teoretic, joi la pranz. Practic, la acea ora, cei mai multi sunt deja acasa.

Parlamentarii spun ca si ziua de vineri este considerata tot zi de lucru dedicata activitatilor in circumscriptiile unde au fost alesi. Cei mai multi dintre ei "lucreaza" insa acolo doar o data la patru ani, in campania electorala, pentru a-si asigura locul de munca pentru urmatorii patru ani.

Gandul: PD-L isi pregateste o majoritate si la Curtea Constitutionala

Democrat liberalii isi vad de interese in continuare si isi pregatesc o majoritate si la Curtea Constitutionala.

Opozitia vrea sa obtina 2 din 3 mandate de judecatori la Curtea Constitutionala. PD-L le tine pe toate pentru el, arata Gandul in editia de joi.

Negocieri serioase se preconizeaza in aceasta perioada intre putere si opozitie pentru ocuparea a trei locuri care vor fi eliberate, la inceputul lunii iunie, la Curtea Constitutionala. Mandatele judecatorilor desemnati de seful statului si de Parlament expira, viitorii numiti urmand sa preia aceste posturi pentru 9 ani. PSD si PNL par sa se fi hotarat deja asupra persoanelor pe care le doresc pentru Curtea Constitutionala, cu toate ca PD-L vrea sa-i nominalizeze singur pe toti cei trei judecatori.

Democrat-liberalii sunt avantajati de prevederile legale, care nu specifica faptul ca un partid anume trebuie sa desemneze un judecator, aceasta misiune revenind Camerei Deputatilor si Senatului.

Cum, in ambele foruri legislative, detine majoritatea, PD-L va veni cu propriile propuneri, ignorandu-le pe cele ale opozitiei. Nestiind daca ii va putea combate pe democrat-liberali, PSD se gandeste totusi sa-l desemneze, pentru unul dintre cele trei locuri care vor ramane vacante, pe fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu. Deocamdata nu a fost luata vreo decizie in acest sens, discutiile fiind purtate doar la nivel neoficial. Daca liberalii vor reusi sa desemneze o persoana pentru un mandat de judecator, aceasta va fi, cel mai probabil, vicepresedintele Senatului, Teodor Melescanu.

Adevarul: Boc, cu circul in tara

Si in tot acest iures Emil Boc merge cu circul in tara, iar primul spectacol l-a tinut la Iasi.

Adevarul titreaza in editia de joi ca cei 200 de reprezentanti ai Guvernului veniti miercuri in capitala Moldovei pentru prima reuniune tinuta in teritoriu au avut parte de o primire cu muzica si chiuituri.

1.500 de sindicalisti din Educatie si Sanatate au scandat impotriva guvernantilor. Emil Boc s-a ascuns de protestatari si a semnat, de forma, niste proiecte mai vechi.

Prima sedinta de Guvern organizata in teritoriu s-a transformat marti intr-un circ de zile mari.

La Iasi, peste 1.500 de sindicalisti insotiti de o fanfara si dotati cu tobe si trompete au cantat pe ritmurile imnului "Desteapta-te, romane". Premierul si mica lui armata de 200 de membri ai Executivului s-au strecurat printre protestatari si au impartit promisiuni in fata primarilor veniti din toata Moldova.

"Tara e in foc sub guvernul Boc" sau "Boc fii barbat, iesi de sub pat", au strigat profesorii nemultumiti. Sute de dascali nu au vrut sa plece din fata Universitatii, locul unde s-a tinut sedinta Guvernului, si au tinut sa-si strige nemultumirea. "Am ajuns la limita rabdarii. Noi construim viitorul acestei tari si am ajuns sa ne cerem drepturile in strada ca niste cersetori", a spus Viorica Tofan din Bacau, o educatoare de 32 de ani. Femeia sustine ca are un salariu de 1.500 de lei.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...