Opinii: Emil Boc, sub sabia lui Damocles

Dupa cum era de asteptat, UDMR nu s-a grabit sa tranteasca pe dinafara usa Palatului Victoria, desi probabil ca grupului Frunda nu i-ar fi displacut deloc o asemenea miscare.

Ar fi fost insa una paguboasa pentru ca maghiarii ar fi plecat de la guvernare cu un bilant 100% negativ: saracie si mai mare pentru propriul electorat din Harghita si Covasna, aflat oricum sub media nationala la capitolul nivel de trai, asumarea masurilor de austeritate si nici macar o victorie de nationalista, mult tanjita, referitoare la invatamantul in limba materna.

In plus, daca iesea de la guvernare, ce optiuni avea UDMR? Sa sara in barca PSD+PNL era foarte riscant din cel putin doua puncte de vedere. Pe de-o parte, barca pare foarte subreda, cu cele doua partide aflate intr-o competitie surda pentru suprematie in Opozitie, fara un program minimal de guvernare, macar pe termen scurt, si fara vreo personalitate bilateral acceptata ca premier.

Pe de alta parte, cum cel putin PSD mizeaza mult pe cartea nationalista era foarte putin probabil ca, in pofida cantecelor de sirena de acum, social-democratii sa accepte noua lege a educatiei, cu geografia si istoria predate in limba materna.

In plus, un asemenea salt le-ar fi accentuat maghiarilor renumele de oportunisti, gata oricand sa se duca dupa cine da mai mult. Iar in perspectiva, dupa eventuale anticipate, are UDMR garantia ca nu va primi de la PSD un nou picior in fund de pe scarile Palatului Victoria, asa cum s-a intamplat in decembrie 2008? Nu cred.

In schimb, ramanerea la guvernare da UDMR o sansa sa-si atinga macar obiectivul legat de invatamant. Avand si pozitia de pe care sa discute dur, caci fara ea majoritatea dispare, UDMR, partenerul mai mic la guvernare, a dat un ultimatum partenerului mai mare: ori rezolvam problema legii educatiei, ori plecam, dar nu din cauza predarii in limba materna, Doamne fereste!, ci din cauza lipsei de reforma in general, argument cu mult mai onorabil, nu-i asa?

"Daca nu se reuseste ceea ce dorim noi cu Legea Educatiei, adica sa fie adoptata in perioada imediat urmatoare, suntem convinsi ca, din pacate, nu se va reusi nici in cazul altor prioritati, deci in acest moment miza e mult mai mare decat Legea Educatiei in sine, chiar daca si aceasta e foarte importanta", a declarat Marko Bela dupa intalnirea de sambata a reprezeantantilor unionali.

Asadar, mingea este in terenul PD-L, care nu prea are decat doua variante. Fie, printr-o minune, motivarea CCR arata ca, desi conflictul dintre Senat si Guvern pe tema asumarii raspunderii exista, avand in vedere ca procedura asumarii incepuse deja cand a fost judecata speta, ea trebuie sa mearga pana la capat. Asa ca legea va fi totusi adoptata prin asumare si Coalitia va rasufla usurata.

Daca nu, al doilea mod de rezolvare a problemei este la limita unei misiuni imposibile: prin adoptarea legii in Senat, unde majoritatea actualei coalitii depinde de un sigur vot. Asa ca daca un senator al Puterii chiuleste, este bolnav sau in delegatie, legea nu poate fi adoptata. Si la ce disciplina au dovedit pana acum parlamentarii democrat-liberali nu exista niciun motiv de optimism.

Si Legea Educatiei nu este singura misiune imposibila pentru PD-L in urmatoarea perioada. In 45 de zile trebuie adoptate legile pensiilor, salarizarii bugetarilor si a bugetului. Legea pensiilor e deja in procedura parlamentara si asumarea rapunderii devine imposbila. Proiectele legii salarizarii si cea a bugetului sunt inca intr-o faza incipienta. Daca ele nu vor fi adoptate, banii de la FMI nu vor veni nici in ianuarie.

"In afara de perioada de razboi, Romania n-a avut un moment mai riscant ca acum. Noi suntem la capatul unui program in care ne putem duce sa luam drumul normal sau putem lua o curba in jos. E important ce facem in aceste 45 de zile. Populatia a platit perioada de recesiune a Romaniei. Fac un apel public la responsabilitate", spunea Traian Basescu, cu un ton de ultimatum, in urma cu cateva zile.

Iar guvernatorul Mugur Isarescu adauga parca gaz pe focul acestor voalate avertismente: "O schimbare a Guvernului, chiar in urmatoarele patru luni, nu ar afecta stabilitatea macroeconomica daca viitorul executiv va fi "serios" si va continua programul inevitabil de ajustare".

Asadar Emil Boc a ajuns cu sabia lui Damocles deasupra capului. Si ceva imi spune ca indiferent de rezultatul viitoarelor 45 de zile, ea tot va cadea la inceputul anului viitor.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...