Se intampla in Romania si arata ca se poate. Cum a ajuns Clujul un oras viu, in care oamenii se gandesc cu optimism la viitor - Interviu

Sambata, 31 Martie 2018, ora 18:22
122578 citiri
Se intampla in Romania si arata ca se poate. Cum a ajuns Clujul un oras viu, in care oamenii se gandesc cu optimism la viitor - Interviu

"As emigra, dar parca nu de tot, doar pan' la Cluj", gandeste bucuresteanul care citeste cu invidie pe Internet despre minunatiile care se tot intampla in capitala neoficiala a Transilvaniei.

Bucuresti si Cluj-Napoca: Doua orase mari din Romania, doua tipuri de administratii, doua viziuni politice complet diferite.

E suficient sa arunci o privire doar la postarile de pe paginile oficiale de Facebook ale celor doi primari, Gabriela Firea si Emil Boc, ca sa-ti faci o prima impresie. Primarul PSD al Capitalei ciupeste "coarda sensibila" a privitorului: multe poze cu propriii copii sau cu alte rude, diverse urari cu teme religioase sau temeri legate de vremea de afara, acuzatii la adresa opozitiei, precum si cateva promisiuni cu iz preelectoral.

Mult mai rational si mai vesel, primarul liberal al Clujului iti povesteste despre intalnirile avute cu diversi ambasadori si comisari europeni, despre Salonul International al Cercetarii Stiintifice, Inovarii si Inventicii "PRO INVENT", conferinta de la Sofia la care a vorbit despre Politicile educationale ale Clujului, despre primul functionar public virtual din Romania, ANTONIA, dar si despre marea premiera care va avea loc in luna iulie: Olimpiada Internationala de Matematica.

Cu o asemenea perspectiva, orientata catre cunoastere, nici nu e de mirare ca, de exemplu, municipiul Cluj-Napoca este, dupa Praga, orasul din UE unde se gaseste cel mai usor un loc de munca, potrivit Eurostat, si nici nu te intrebi de ce jurnalistii de la Vogue povestesc despre Cluj ca despre un oras in care ti-e drag sa traiesti. Iar in mai putin de trei saptamani Clujul va gazdui Conferinta Oraselor Inteligente din Europa de Est - Smart Cities CEE, la care sunt asteptati invitati de seama.

S-a ajuns aici pentru ca la Cluj administrarea orasului nu se face dupa ureche sau dupa cum dicteaza partidul, ci in baza unei strategii de dezvoltare pe termen lung, despre care ne-a vorbit coordonatorul ei, Calin Hintea, decanul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes-Bolyai si profesor asociat la Michigan State University.

Doctor in stiinte sociale si politice, absolvent al mai multor stagii de pregatire in administratie efectuate in SUA, Franta si Austria, prof. Calin Hintea a facut in ultimii ani cercetari pe sute de comunitati mai mici sau mai mari din Romania, observand atat problemele majore care apar peste tot, cat si oportunitatile care ar putea fi exploatate. De primarii care vor, bineinteles.

Clujul s-a dezvoltat foarte frumos in ultimii ani. Cine a avut initiativa adoptarii unei strategii pe termen lung?

Initiativa a venit din partea noastra, a universitatii. Am vrut sa facem un parteneriat cu municipalitatea si sa vedem in ce masura reusim sa identificam problemele strategice mari si sa furnizam municipalitatii idei de interventie pe termen lung.

Cine a lucrat la aceasta strategie?

Am plecat de la ideea ca in comunitati exista grupuri de oameni care pot furniza o expertiza foarte mare, daca ii intreaba cineva. Au fost 26 de grupuri de lucru. Cam 600 de oameni au lucrat in total la proiect, timp de doi ani, pe o metodologie comuna, pentru ca la sfarsit sa putem face o analiza comparata. Analiza statistica a datelor a tinut cam 6 luni, colectarea datelor insa a fost extrem, extrem de grea.

O surpriza foarte placuta la Cluj a fost rata de refuz. Stiti cat a fost? Zero. Eu ma asteptam la o rata de vreo 30% cand i-am sunat pe toti acesti oameni, fiecare dintre ei cu interese diferite, joburi diverse, afilieri politice, prietenii diferite. Nimeni nu a spus nu.

Ce i-a motivat?

Procesul acesta a fost lipsit de orice fel de motivatie financiara. Nimeni n-a platit nimic. Si sa stiti am avut aceleasi reactii si in alte localitati, mici sau mari. Daca ii intrebi, oamenii chiar vor sa vina si sa participe. La unele dintre dezbateri au venit suparati, pe buna dreptate de multe ori. Dar chiar si suparati, vin cu opinii pe care daca le asculti, poti sa afli lucruri foarte interesante. Vin pentru ca sunt interesati de modul in care traiesc in comunitatea lor.

Va dau un exemplu: Ma aflam intr-un oras cu vreo 10.000 de locuitori. Vorbeste directorul scolii, spune ca are o clasa cu profil industrie textila si nu gaseste locuri in care sa plaseze copiii. Urmatorul care vorbeste (chiar langa el!) ne spune: Eu am o fabrica de textile si nu gasesc cu cine sa lucrez! Dupa care se uita unul la altul mirati. Oamenii de multe ori nu comunica si rolul universitatilor nu este numai metodologic, adica sa stii sa faci o planificare, ci si de facilitator.

Nu stiu daca, in cazul in care administratia locala ar chema toti oamenii astia, ar zice toti "Da", dar daca o face universitatea, atunci reactia este mult mai buna, oamenii sunt mai interesati sa participe.

Citeste si:
Reacția lui Stelian Ion după decizia CCR: ”Florin Cîțu este un pericol real pentru democrație; E nevoie de o reformă a CCR”
Reacția lui Stelian Ion după decizia CCR: ”Florin Cîțu este un pericol real pentru democrație; E nevoie de o reformă a CCR”
Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a reacționat marți, 28 septembrie, după ce CCR a dat dreptate Guvernului în conflictul cu Parlamentul privind moțiunea de cenzură, precizând însă...
PNL, amendă maximă după congresul cu 5.000 de participanți. Poliția a cerut filmările pentru a-i sancționa pe cei fără mască. Klaus Iohannis, posibil vizat
PNL, amendă maximă după congresul cu 5.000 de participanți. Poliția a cerut filmările pentru a-i sancționa pe cei fără mască. Klaus Iohannis, posibil vizat
PNL a fost amendat marți, 28 septembrie, de către Poliția Capitalei, cu suma maximă, adică 10.000 de lei, pentru nerespectarea măsurilor anti-COVID de la congresul partidului de sâmbătă....
Sursa: Ziare.com