Fostul președinte Emil Constantinescu beneficiază pe lângă beneficiile în calitate de fost șef de stat și de un salariu generos în calitate de președinte al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), instituție care a rezistat în ciuda inițiativelor USR pentru desființarea ei.
Emil Constantinescu a devenit o prezență din ce în ce mai discretă în spațiul public odată cu încheierea mandatului prezidențial în 2000. În 2017 însă, pe lângă beneficiile în calitate de fost președinte, acesta inițiază ISACCL, prin sprijinul politic din partea lui Călin Popescu Tăriceanu. Anterior, în 2016, președintele Klaus Iohannis a retrimis spre reexaminare legea privind înființarea institutului, însă un an mai târziu legea a trecut din nou fără probleme de votul Parlamentului unde exista o majoritate PSD-ALDE.
Potrivit legii, institutul este finanțat atât din venituri proprii cât și din subvenții acordate de către stat, fapt criticat de către Iohannis la vremea respectivă. Mai mult decât atât, suma prin care institutul se autofinanțează este aproape infimă față de cât primește. În 2021 de exemplu, bugetul ISACCL era de 4,9 milioane de lei, din această sumă doar 50.000 de lei fiind venituri proprii. În 2022, finanțarea pentru institut a fost redusă la 3 milioane de lei.
Ba mai mult, Guvernul Vioricăi Dăncila a modificat Legea de funcționare a institutului, prin OUG, în septembrie 2019, iar Emil Constantinescu a primit rangul de demnitar. Astfel, fostul președinte mai primește anual, din 2020, și un salariu de aproximativ 16.500 de lei pe lună. Tot de atunci, fostul președinte este obligat să-și publice anual declarația de avere.
În ciuda prevederilor legale, fostul președinte încă nu și-a depus declarația de avere pe 2022, iar cea de anul trecut nu se găsește pe site-ul ISACCL. Conform documentului din 2021 obținut de Ziare.com, fostul președinte deține un teren intravilan, o livadă și o fânețe, toate în comuna Brăduleț, județul Argeș. În aceeași comună Emil Constantinescu deține și o treime dintr-o casă bătrânească pe care o împarte cu ceilalți doi frați.
Totodată, fostul președinte nu deține vreun autovehicul, însă are obiecte de artă (pictură, sculptură, ceramică, icoane vechi, cărți rare, arme de panoplie, o colecție numismatică (monezi vechi) și o colecție de minerale rare și prețioase. Toate acestea nu au încă o evaluare estimată, iar din 2019, atunci când președintele ISACCL a depus prima declarație de avere, sunt „în curs de evaluare”. În conturile bancare, fostul președinte avea în 2021 aproximativ 7.400 de euro, iar veniturile sale erau suplimentate de salariul în calitate de președinte al Institutului Levantului, o pensie de 50.000 de lei, și o indemnizație de fost șef de stat de 200.000 de lei.
În trecut au existat mai multe inițiative lansate de către USR pentru a desființa Institutul Levantului, însă acestea au căzut la votul din Parlament.
„Institutul Levantului nu este nici institut de cercetare și nici un instrument de soft diplomacy ci este o simplă sinecură pentru fostul președinte Emil Constantinescu. Această realitate este dovedită și faptul că președintele acestui institut are rang de secretar de stat. Ce alt director de institut academic mai are rang de secretar de secretar de stat, cu toate privilegiile care decurg de aici? Rezultatele academice ale Institutului Levantului sunt, din punct de vedere al relevanței academice, ZERO, iar validarea produselor cercetării de către ”egali” este și ea ZERO”, afirma fostul senator USR Vlad Alexandrescu.
Pe lângă indemnizația în calitate de fost șef de stat și pensia specială, Emil Constantinescu beneficiază și de alta avantaje. Unul dintre ele este consilierul și secretarul de cabinet plătite de Administrația prezidențială în folosul lui Constantinescu.
Totodată, acesta mai deține locuință de protocol, mașină și pază oferită de SPP.
Într-un drept la replică solicitat de către Institutul Levant, instituția transmite că activitatea lui Emil Constantinescu de la ISACCL este voluntară, că acesta nu este obligat să-și depună declarația de avere pentru 2022 și că colecțiile fostului președinte au fost donate Institutului Levant și Universității din București.
Comunicatul integral al Institutului Levant:
Președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prof. emerit Emil Constantinescu, nu dispune de un „salariu generos” de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL). În realitate, Emil Constantinescu nu este plătit de Institutul Levant, activitatea sa fiind voluntară. În legea pe baza căreia funcționează institutul, L117/2017, se menționează explicit că niciunul dintre membrii Consiliului Științific nu este remunerat. Dar nici autorul articolului și nici cei care l-au instigat nu s-au obosit să parcurgă această lege.
Afirmația că „fostul președinte mai primește anual, din 2020, și un salariu de aproximativ 16.500 de lei pe lună” este o minciună. În realitate, OUG66/2019, care conținea această prevedere, a fost abrogată după nouă luni. Dar nici autorul articolului și nici cei care l-au instigat nu sunt interesați de adevăr. Iar adevărul este că, în cei cinci ani de existență a Institutului Levant, Emil Constantinescu a fost remunerat doar nouă luni. Nu are nicio „pensie specială” și niciun alt „beneficiu” decât cel prevăzut de lege pentru foștii șefi de stat.
Afirmația că „în ciuda prevederilor legale, fostul președinte încă nu și-a depus declarația de avere pe 2022”, este o minciună. Emil Constantinescu nu este bugetar și nu are această obligație. Conform prevederilor legale, declarația de avere trebuia depusă doar pentru anul 2020, când institutul a funcționat în baza OUG66/2019, și ea se regăsește pe site. De acolo provin informațiile despre bunurile deținute de președintele Emil Constantinescu, printre care „pictură, sculptură, ceramică, icoane vechi, cărți rare, arme de panoplie, o colecție numismatică (monezi vechi) și o colecție de minerale rare și prețioase”. Colecțiile președintelui Emil Constantinescu au fost donate Institutului Levant și Universității din București.
Nu comentăm insinuările și aprecierile personale ale autorului în legătură cu bugetul Institutului Levant, chiar dacă ele dovedesc că nu este familiarizat cu modul de organizare și funcționare a unui institut de cercetare, nici cu ceea ce presupune activitatea științifică și, mai întâi de toate, cu activitatea Institutului Levant, prezentată transparent pe site. Pentru că nu s-a obosit să se informeze, îi prezentăm un rezumat.
În cei cinci ani de la înființare, Institutul Levant a derulat și derulează 8 programe de cercetare de anvergură internațională, dintre care amintim doar Lumea post-pandemie între război și pace, Levantul, leagănul religiilor abrahamice, Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului, Istoria recentă. De la revoluțiile din Estul Europei la Primăvara arabă. De la sfârșitul Războiului Rece la războiul din Ucraina, a organizat și a participat la 128 conferințe internaționale, a organizat 6 expoziții, a publicat 6 volume de cercetare și are 5 volume în curs de apariție, are 2 publicații periodice, și organizează anual 3 școli internaționale. În ciuda acestor realizări, cercetătorii Institutului Levant sunt hărțuiți neîntrerupt de USR, care folosește cu bună știință date false într-un un demers politicianist populist.
Rapoartele de activitate sunt prezentate Senatului și Camerei Deputaților, după ce sunt aprobate de Consiliul Științific și Academia Mondială de Artă și Știință, al cărui centru de excelență este Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Sperăm ca aceste informații să ajungă și la fostul senator USR Vlad Alexandrescu, citat în acest articol.
Inițiativa Levant pentru pace globală, lansată de președintele Emil Constantinescu în anul 2011, atunci când conducea Academia de Diplomație din Berlin, însușită de Senatul României, aprobată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și promovată de institutul nostru, a fost prezentată până acum la ONU și UNESCO, în Congresul SUA, Senatul Franței, Senatul Italiei, Kneset și Autoritatea Națională Palestiniană, în Consiliul Europei și la Vatican, bucurându-se de fiecare dată de o înaltă apreciere. Este un plus pentru imaginea României în lume.
În acest context, atacurile USR la adresa Institutului Levant, la care se raliază acum și ziare.com, nu reprezintă altceva decât „difuzare de știri false care aduc atingere intereselor României” și intră sub incidența Codului Penal.