Trei vești bune și trei rele despre energie și combustibil pentru 2023, în România. ”Estimez că vor mai fi modificări ale legislației”

Miercuri, 28 Decembrie 2022, ora 20:11
6536 citiri
Trei vești bune și trei rele despre energie și combustibil pentru 2023, în România. ”Estimez că vor mai fi modificări ale legislației”
Se anunță nori de furtună în energie FOTO: pixabay.com

Românii au avut parte de multe provocări în 2022, din cauza prețurilor la combustibili, gaze și energie electrică. Și nici în anul 2023 nu sunt speranțe că lucrurile vor reveni la normal. Sunt însă și câteva vești bune.

Chiar dacă guvernul a decis miercuri, 28 decembrie, să nu mai prelungească mecanismul de compensare a prețurilor la carburanți cu 50 de bani pe litru la pompă, scăderea accizelor ar putea rezolva o parte a problemei.

Pe de altă parte, dacă nu se va investi în domeniul energetic, nici măsurile de plafonare luate de executiv nu vor mai avea rezultat. Specialiștii se tem că nu vom mai avea ce plafona.

Ce se poate întâmpla rău în 2023 în domeniile gazelor naturale, energiei electrice și combustibililor

Expertul în energie Cristina Prună, deputat USR și vicepreședinta Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților a arătat într-un interviu pentru Ziare.com ce ar putea să se întâmple în 2023 în domeniul energiei, în România.

Pentru gaz, putem spune că din păcate, nici în anul care va urma, România nu-și va atinge potențialul maxim de producător de gaze naturale, să fie un furnizor de securitate aici în Europa de Est. Am fi putut în 2023 să avem primele gaze extrase din zăcământul Neptun – Deep din Marea Neagră dacă exploatarea ar fi început la timp, adică așa cum era prevăzut în anul 2018 atunci când în Parlament a fost adoptată prima lege offshore care de fapt a blocat investițiile.

Dacă acea lege era bună și exploatările începeau în 2019, atunci în anul 2023 am fi putut avea aceste gaze”, a spus Cristina Prună.

Dar nu numai în România este greu de anticipat ce se va întâmpla în 2023 cu gazele naturale. La nivelul Uniunii Europene este aceeași incertitudine.

”La nivel european, va trebui să avem în vedere ce se va întâmpla în iarna viitoare pentru că țările UE vor fi într-o cursă contra-timp să își reumple depozitele la începutul sezonului rece din 2023.

Anul acesta foarte multe state au fost preocupate să-și asigure gazele naturale pentru iarna aceasta. 95% era gradul de umplere, inclusiv în România. Însă anul 2023 o să aibă alți parametri în absența gazelor rusești. Cel mai probabil, eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare se vor intensifica. De asemenea, a fost instituit acel mecanism de plafonare al prețurilor la gazele naturale. Trebuie să vedem dacă va fi pus în aplicare și cât de bine va funcționa și acel mecanism de achiziție centralizată la nivelul Uniunii Europene pentru că lucrurile acestea vor avea efecte și în România.

De asemenea, este de urmărit și ceea ce se întâmplă la nivelul industriei pentru că am văzut că și-a redus foarte mult activitatea în Uniunea Europeană dar și în România. Cererea de gaze naturale a fost în scădere. Trebuie văzut dacă anul viitor activitatea industrială va reporni dar în continuare rămân foarte multe incertitudini.

Apoi, tot la nivelul UE, impactul în preț a fost atenuat prin acele măsuri de sprijin care au fost luate dar pentru că vorbim de sume foarte mari – ele totalizează un trilion de euro la nivelul Uniunii Europene- acest lucru înseamnă un efort foarte mare pentru bugetele țărilor comunitare”, a explicat deputatul.

Experta este de părere că nici din punctul de vedere al energiei electrice românii nu vor scăpa de incertitudini.

”Statul o să continue să ia decizii proaste pe zona de energie. Estimez că vor mai fi modificări ale legislației în domeniul energiei, iar acest lucru va contribui la menținerea impredictibilității în domeniu și menținerea unui mediu investițional neatractiv. Este posibilă chiar o restrângere a ajutorului acordat așa cum am văzut și în 2022.

Pe de altă parte, investițiile care țin de companiile de stat cred că vor rămâne în continuare blocate. În ceea ce privește centrala de la Iernut de 430 de megawați a Romgaz, cât și hidrocentralele începute de Hidroelectrica, nu sunt șanse să fie finalizate în 2023.

Și în 2023, pentru al cincilea an consecutiv, vom rămâne importator net de energie, pentru că investiții serioase, precum cele care produc constant energie vor întârzia să apară”, a mai spus Cristina Prună.

Prețul combustibililor este în scădere, astfel că guvernul a decis să nu mai prelungească ajutorul de 50 de bani la pompă, de la 1 ianuarie, dacă evoluția cotațiilor nu va influența negativ puterea de cumpărare a românilor. Însă nu este exclus ca repornirea activității industriale din China și începerea sezonului agricol să aducă din nou creșteri de prețuri la benzină și motorină.

”Aici va fi extrem de important atunci când începe activitatea agricolă și vom vedea o creștere a cererii pentru motorină dar oricum prețurile la combustibili depind de cotațiile internaționale.

Am văzut că se tot estimează repornirea activității economice în China după renunțarea la politica zero covid dar este de văzut pentru că recent cazurile au început din nou să crească. Dacă totuși va exista o repornire a activității economice, atunci va exista o cerere mai mare de țiței și implicit o creștere a cotațiilor.

În România, așa cum am anticipat, reducerea aceasta cu 50 de bani la pompă nu s-a dovedit a fi sustenabilă și chiar am văzut că guvernul intenționează să nu o prelungească, după ce la fiecare trei luni am tot stat la mâna guvernanților pentru prelungirea ei”, a mai punctat Cristina Prună.

Ce se poate întâmpla bun pe piețele gazelor, energiei electrice și petrolului în 2023

Vor fi însă și lucruri bune pe piața energetică în 2023.

”Cel mai probabil vom vedea o decizie finală de investiție în cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră, cel din perimetrul Neptun Deep care este estimat undeva la 80 de miliarde de metri cubi. Și chiar dacă producția nu va începe imediat- exploatarea durează câțiva ani înainte să avem producție efectivă- este totuși un semnal pozitiv pentru mediul investițional și ne îmbunătățește perspectivele în ceea ce privește producția și aprovizionarea cu gaze naturale în anii viitori.

Ne uităm și ce se întâmplă în Turcia. Recent președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că s-a descoperit o cantitate suplimentară de 58 de miliarde de metri cubi tot în Marea Neagră, deci ar trebui să fie un semnal pentru noi că stăm pe o ”mină de aur” încă neexploatată și că ar trebui să înceapă investițiile acolo”, a explicat experta în energie.

În ceea ce privește energia electrică, ”veștile bune țin de acea lege privind scăderea TVA la la 5% pentru panourile solare și pompele de căldură pentru că oamenii își pot instala mai ieftin instalațiile respective. Iar cei care vor face lucrul acesta vor beneficia de facturi mai scăzute la energie”, a spus Cristina Prună.

În 2019, în România erau 300 de producători de energie verde, ANRE estimează că acum ar fi 30.000. Deputatul estimează că s-ar putea dubla numărul de prosumatori după ce legea va fi promulgată de președinte.

”Am putea vedea o dublare a numărului de prosumatori cu mențiunea că trebuie o presiune asupra guvernului să nu aplice taxa pe soare. Apoi vom avea și vom vedea investiții private în zona energiei regenerabile, de peste 500 de megawați aș estima eu, însă politica statului român de reglementare și suprataxare a producției de energie regenerabilă, chiar mai mult decât la nivelul Uniunii Europene, ar putea să descurajeze investițiile în sector. Iar acesta este un lucru trist pentru că investițiile și mai multă producție sunt singurele care ar putea pune capăt acestei crizei energetice”, a mai spus Cristina Prună.

Experta a subliniat că ”dacă nu există investiții în producția de energie, de fapt ne vom minți singuri că toate aceste măsuri de plafonare sau de reglementare a prețului sunt soluții, dar de fapt vom ajunge să nu mai avem ce energie să plafonăm dacă statul nu creează un mediu în care investițiile să se întâmple. Iar aici, cele mai la îndemână sunt investițiile în energie regenerabilă, fie că vorbim despre energie solară sau energie eoliană”.

”Totuși, cred că vom vedea câteva investiții private pentru că cele de stat vor rămâne blocate. Vor fi niște pași în direcția bună dar din păcate vor fi pași prea mici”, potrivit deputatului USR.

În ceea ce privește combustibilii, vestea bună este că prin scăderea taxelor va crește predictibilitatea prețurilor și rezistența șocurilor pe piețele petrolului.

”Am văzut că guvernul intenționează să scadă taxele care intră în componența prețului, adică acciza, ar fi ideal să aibă în vedere și scăderea TVA. Acest lucru ar asigura o mai bună predictibilitate și rezistență la eventuale șocuri care ar putea să apară pe piața petrolului”, a conchis Cristina Prună.

De asemenea, tot o veste aproape bună vine și de la economiști. Experții cred că anul viitor este posibil să punem bazele unei reveniri economice în 2024 însă vom avea parte de multe provocări cărora trebuie să le facem față.

Importurile de gaze au crescut cu peste 140 la sută. Producţia bate pasul pe loc în România
Importurile de gaze au crescut cu peste 140 la sută. Producţia bate pasul pe loc în România
România a importat, în ianuarie 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 107.800 tone echivalent petrol (tep), cu 143,3% mai mare (+63.500) faţă de cea din perioada similară a anului...
Locul surprinzător ocupat de România în topul independenței energetice. Europa a rămas dependentă de importurile de gaze
Locul surprinzător ocupat de România în topul independenței energetice. Europa a rămas dependentă de importurile de gaze
Potrivit unei analize recente realizate de Asociația Energia Inteligentă, dependența de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa...
#energie electrica, #gaze naturale, #pret benzina, #pret motorina, #combustibili, #cristina pruna , #factura energie