Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a trecut, vineri, 8 noiembrie, pe la șantierul unde se construiește hidrocentrala de la Răstolița, precizând că acest proiect a fost blocat ani buni și că statul român deja a investit peste un miliard de lei.
Ministrul Energiei a subliniat că, acum, lucrările sunt finalizate în proporție de peste 95 la sută și că el nu va renunța "până nu le ducem la bun sfârșit".
"În drum de la Harghita la Cluj ne-am oprit la Răstolița. Aici am reușit recent, cu sprijinul ministrului Mediului, Mircea Fechet, să obținem acordul de mediu, în ciuda opoziției agresive din partea câtorva organizații de mediu. O victorie mare de tot. Hidrocentrala de la Răstolița a început cu decretul 95/1989 și a fost blocată foarte mulți ani. Statul român a investit aici peste 1 miliard de lei în decursul deceniilor. Stadiul lucrărilor este peste 95%, așa cum am verificat azi în teren. Și nu mă las până nu le ducem la bun sfârșit. Tuturor celor care nu mai cred că putem finaliza proiectele începute, tuturor celor care se opun României independente energetic, tuturor celor care dezinformează le spun direct: NU VEȚI REUȘI. AJUNGE. În decembrie vom finaliza lucrările la centrală, iar în 2025 hidrocentrala Răstolița va da energiei României. Nimic nu este imposibil — cu o condiție: să nu renunțăm niciodată să luptăm pentru ceea ce este bine și corect pentru români", a argumentat ministrul Burduja, într-o postare pe Facebook.
Acordul de mediu pentru construcția hidrocentralei de la Răstolița a fost emis luni, 28 octombrie 2024, de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș. Controversatul proiect a fost atacat de organizațiile de mediu, care au invocat efectele grave pe care le-ar avea asupra râurilor din zonă și a numeroase arii naturale protejate.
WWF-România a lansat încă din iulie 2024 un apel pentru renunțarea la proiect, pe baza impactului uriaș asupra mediului, alături de Coaliția Natura 2000, Bankwatch România, Declic și 2Celsius. Activiștii de mediu spun că proiectul va distruge 170 de hectare de pădure la intersecția a trei arii protejate Natura 2000, va fragmenta râul Mureș, bogat în biodiversitate, și va afecta grav alte nouă râuri, va avea impact negativ asupra a 43 de arii naturale protejate și altor zone de protecție, care sunt susținute de aceste râuri, va avea impact negativ asupra a două Zone-Cheie pentru Biodiversitate, locuri importante la nivel mondial pentru specii și habitate, și va duce la dispariția locală a lostriței (somonul de Dunăre), specie emblematică și critic periclitată. "Pe lângă amenințarea la adresa populațiilor diverselor specii, degradarea acestor ecosisteme fluviale și forestiere va avea un impact asupra cantității și calității apei în aval, cu efecte resimțite până în Ungaria, și va submina reziliența pe termen lung, în condițiile în care România se confruntă cu efecte din ce în ce mai mari ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele și inundațiile extreme", sublinia comunicatul organizațiilor de mediu.