Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Vineri, 19 Aprilie 2024, ora 03:03
4777 citiri
Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești
Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, Dâmbovița. FOTO Nuclearelectrica.ro

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie însă, Ministerul Energiei a blocat, în ședința de miercuri a Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica, toate punctele, de pe ordinea de zi, legate de proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.

În același timp, compania controlată de stat Nuclearelectrica a încheiat o sumă de contracte de vânzare de energie cu livrare în anul 2026 și pe termen lung, țara noastră fiind din ce mai presată să pluseze pe energia nucleară. Guvernul pare să se plaseze inegal în discuția europeană legată de independența energetică

Ministerul Energiei a blocat, în ședința de miercuri a Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica, toate punctele, de pe ordinea de zi, legate de proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, revenind apoi cu un comunicat prin care instituția a declarat că este nevoie de o viziune calibrată şi integrată asupra proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România, care va intra, în perioada următoare, în a doua etapă de dezvoltare, a transmis public Ministerul Energiei miercuri, 17 aprilie, potrivit Mediafax: „Susţinem proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România, ca parte integrantă din strategia de dezvoltare şi consolidare energetică a României. Astfel, pct. 2 de pe ordinea de zi a AGOA şi pct. 4-11 de pe ordinea de zi a AGEA din data de 17.04.2024, organizate de Societatea Naţională Nuclearelectrica, vor fi repuse pe ordinea de zi în cadrul unor şedinţe ulterioare cu respectarea strategiei de dezvoltare a proiectului. Avem nevoie de o viziune calibrată şi integrată asupra proiectului, care va intra, în perioada următoare, în a doua etapă de dezvoltare”, potrivit unui comunicat de presă.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar, „a susţinut necesitatea completării din partea conducerii executive şi neexecutive a unor aspecte care ţin strict de structura etapelor care urmăresc dezvoltarea proiectului”. „România are şansa să fie lider în sectorul nuclear civil european şi global, inclusiv prin prisma noilor tehnologii ale reactoarelor modulare de mici dimensiuni (proiectul de la Doiceşti) şi a reactoarelor de generaţie IV (proiectul ALFRED). Ministerul Energiei va continua să sprijine activ acest efort”.

Practic, Ministerul Energiei a blocat acele puncte legate de reactoarele americanilor de la NuScale propuse chiar de minister. Potrivit unor surse HotNews.ro, ceea ce s-a întâmplat în ședința AGA de la Nuclearelectrica este în strânsă legătură cu două demisii surprinzătoare care au avut loc recent: Ana Birchall din funcția de reprezentant special pentru proiecte strategice și relații internaționale și Dan Niculaie Faranga din funcția de director financiar al companiei.

Propunerile neaprobate includeau continuarea proiectului SMR, stabilirea unui parteneriat cu DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND, un acord tripartit între SNN, NOVA POWER and GAS SRL și DSPE, modificarea structurii acționariatului și majorarea capitalului social pentru RoPower Nuclear S.A, precum și majorarea plafonului unui împrumut până la 243 milioane de dolari.

De ce reactoarele modulare mici nu ar trebui lăsate în plan secund de Ministerul Energiei

Într-un interviu acordat în luna martie în cadrul emisiunii Business Focus de la Ziare.com de către expertul în energie Dumitru Chisăliță, acesta a nuanțat situația și impactul pe care l-ar avea plusarea pe proiectul SMR de la Doicești: „Practic, noi încet-încet ne-am atins limita la nivelul Europei în ceea ce privește creșterea energiei regenerabile. Să nu uităm că pentru fiecare energie regenerabilă trebuie să avem backup un aceeași cantitate de energie fosilă (epuizabilă și poluantă) sau hidraulică. Astfel încât trebuie să mergem către surse de energie nepoluante, care tehnic se pot obține și vin cu costuri mici.”

Expertul a pus accentul pe faptul că avantajul SMR-urilor este că, spre deosebire de reactoarele mari, acestea pot fi scoase sau reintroduse rapid în funcțiune, putându-se crea o dispecerizare cu ajutorul lor, având o flexibilitate mult mai mare astfel în funcție de necesitate.

Tehnologia SMR-urilor este în cea mai mare parte superioară oricăror centrale nucleare existente în acest moment. „Suntem absurzi. Acceptăm o centrală nucleară care are aproape 50 de ani vechime, cu o construcție standard pentru acea vreme, și nu acceptăm o tehnologie de 10-20 de ori mai îmbunătățită. Apoi, NuScale nu a renunțat la nimic în America. Acolo a existat o alianță stabilită de guvernul american din care făceau parte mai multe tipuri de asociații, NuScale fiind doar unul din membri. Municipalitățile locale au niște interese, inclusiv de natură politică, care țin de faptul că alegătorii lor sunt interesați să vadă în ei niște buni samariteni care reduc costurile. Astfel, primăriile au fost cele care au renunțat la NuScale motivând că sunt forme de energie mai ieftine pe piață. Iar abordarea este corectă în America, având în vedere că Statele Unite sunt cei mai mari producători de gaze de șist din lume, iar gazele naturale sunt de patru-cinci ori mai ieftine decât în alte părți ale lumii”, a explicat Dumitru Chisăliță.

O distincție importantă care trebuie făcută, a punctat la momentul respectiv expertul, este că proiectul de la Doicești este realizat de trei companii, NuScale, alături de o companie privată și alta de stat românești, și s-ar desfășura independent de interesele politice, strict pe eficiențe energetice și financiare date de rațiuni de business.

SMR-urile vor fi, de asemenea, instrumentale în procesul de exploatare a energiei eoliene din Marea Neagră, când vine vorba mai ales de formele de stocare și compensare a momentelor când aceasta nu se poate produce.

Contractele recente ale Nuclearelectrica

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, controlat de stat, a încheiat, din nou, în piața de contracte bilaterale, mai multe înțelegeri pentru vânzare de energie electrică pe termen lung, până la finalul anului viitor. Prețurile nu sunt însă mici, explică un material e-nergia.ro.

După ce a încheiat, în premieră, contracte pentru vânzare de energie cu livrare în anul 2026, Nuclearelectrica a încheiat, pe aceeași platformă de contracte bilaterale versiunea Licitație Extinsă Flex, alte contracte de vânzare de energie electrică pe termen lung în viitor, potrivit datelor operatorului pieței. Astfel, în 17 aprilie, Nuclearelectrica a scos la vânzare patru pachete de energie electrică bandă, la o putere de 10 MW, cu livrare în perioada 1 iulie 2024-31 decembrie 2025, prețul solicitat fiind de 430 de lei/MWh. Deci peste referința de acum, de 400 de lei/MWh, cu care producătorii pot vinde, până la finalul anului, energie prin MACEE – mecanismul de achiziție centralizată prin care primesc energia furnizorii mari – dar care a devenit opțional și mai este valabil până la finalul anului, arată sursa citată.

În plus, compania a mai pus la vânzare, pe aceeași platformă, alte două pachete, de câte 5 MW bandă, tot cu livrare pe o perioadă de un an și jumătate începând cu 1 iulie 2024. Tot la 430 de lei/MWh, iar cumpărător a fost tot PPC Energie, care a oferit 435, respectiv 444 de lei/MWh. În total, doar prin contractele încheiate pe această platformă, Nuclearelectrica a vândut doar în această sesiune de licitație cam 0,66 TWh de energie electrică.

Dacă nu mai apar modificări legislative, în teorie piața de energie electrică a fi din nou liberă 100% pentru producători începând cu începutul anului 2025. În procesul de tranziție la piața liberă, pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 furnizorii vor publica oferte-tip doar pentru perioade pentru care au achiziționat, la data elaborării ofertei, o cantitate de energie electrică cel puțin egală cu 50% din consumul clienților din portofoliu.

Nuclearelectrica funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013. SNN operează centrala nucleară de la Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU cu o capacitate de 1.400 MW. Nuclearelectrica contribuie cu circa 20% din energia nucleară la producţia totală de energie. Compania a înregistrat în anul 2023 un profit net de 2,48 miliarde lei, în sădere cu 10% față de nivelul din anul 2022, la venituri din vânzarea energiei electrice de 7,4 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de cele din 2022, arată e-nergia.ro.

În contrast, proiectul de la Doicești privind reactoarele modulare mici (SMR) este un efort colaborativ între Nuclearelectrica, și NuScale, un dezvoltator american de tehnologie nucleară, cu sprijinul Nova Power & Gas pentru amplasamentul proiectului. Acesta prevede dezvoltarea unei centrale electrice formată din șase reactoare SMR, cu o capacitate totală de 462 MW. Proiectul este considerat strategic la nivel național și teoretic, dacă ar fi avizat pozitiv, ar avea șanse să fie finalizat la sfârșitul acestui deceniu. Potrivit unor informații publicate chiar de Nuclearelectrica, se estimează că va ajuta România să evite peste 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an, iar valoarea totală a investițiilor este estimată la 7 miliarde de dolari, potrivit Europa Liberă.

Ministerul Energiei pare să navigheze evaziv proiectul public-privat de la Doicești, într-un climat european deja divizat pe tema energiei nucleare în contrapartidă cu sectorul regenerabilelor.

Europa, între nuclear și regenerabil

Statele membre ale Uniunii Europene sunt profund divizate în ceea ce privește abordarea politicii energetice, în special în raport cu energia nucleară și cea regenerabilă. Franța conduce un grup de 13 țări care susțin energia nucleară, cerând UE să dezvolte un cadru cuprinzător pentru promovarea acesteia, inclusiv politici specifice și finanțare, arată un material recent semnat de Reuters.

Blocul francez argumentează că energia nucleară trebuie să joace un rol-cheie în mixul energetic european. Pe de altă parte, Austria și Germania capătă sprijinul unui alt grup de 13 țări cu viziunea de a promova energia regenerabilă în detrimentul celei nucleare, accentuând necesitatea finanțării tehnologiilor regenerabile eficiente din punct de vedere cost.

În timp ce Franța, care produce aproximativ 70% din electricitatea sa din sursă nucleară, împreună cu aliații săi, își apără poziția privind energia nucleară ca fiind esențială pentru reducerea dependenței de cărbune, opoziția se concentrează pe expansiunea energiei regenerabile, subliniind lipsa unor obiective comune UE pentru energia nucleară. Interesant este că Țările de Jos au semnat ambele comunicate, subliniind complexitatea și diversitatea pozițiilor în cadrul UE privind viitorul energetic al blocului.

La nivel global, există o revitalizare a interesului pentru energia nucleară, stimulată de creșterea cererii de combustibil nuclear. În SUA și în alte țări aliate, proprietarii de mine de uraniu închise anterior și-au reluat operațiunile, profitând de această creștere a cererii, potrivit Bloomberg. În ceea ce privește acest context mai larg și pe lângă resursele Nuclearelectrica, România a închis singura sa mină de exploatare a uraniului, Crucea-Botușana din județul Suceava, în 2021, renunțând temporar la avantajul unui ciclu nuclear complet, care include extracția, procesarea și utilizarea uraniului pentru producția de energie electrică.

Quarterly Report - Editia 4

Nothing pregătește lansarea modelului Phone (3), care s-ar inspira din design-ul pregătit de Apple pentru iPhone 16. Ce funcții sunt așteptate
Nothing pregătește lansarea modelului Phone (3), care s-ar inspira din design-ul pregătit de Apple pentru iPhone 16. Ce funcții sunt așteptate
CEO-ul Nothing, Carl Pei, a început deja să facă „teasing” pentru Nothing Phone 3, prezentând câteva actualizări de interfață pentru Nothing OS pe rețeaua de socializare X. Aceste...
Medicina viitorului. Cum îi ajută „doctorii virtuali” pe bolnavii români
Medicina viitorului. Cum îi ajută „doctorii virtuali” pe bolnavii români
România se confruntă cu o lipsă acută de medici, în special cei de familie, însă, inteligența artificială începe să-și facă loc din ce în ce mai mult în medicină. „Doctorii...
#energie nucleara Romania, #energie nucleara, #reactoare modulare mici, #Nuclearelectrica, #energie regenerabila , #energie