Planuri mari pentru Cernavodă și NuScale. Termenele limită reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și ce ține pe loc proiectul Doicești

Miercuri, 12 Iunie 2024, ora 21:45
12471 citiri
Planuri mari pentru Cernavodă și NuScale. Termenele limită reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și ce ține pe loc proiectul Doicești
Interiorul unui reactor modular mic FOTO / WestinghouseNuclear

Într-un context critic al independenței energetice a statelor europene față de importuri mai ales, accentul s-a pus foarte mult în ultimul an pe o restaurare a potențialului nuclear în mixul energetic românesc. Deși proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, început în anii '80, a întâmpinat numeroase întârzieri, recentul acord de sprijin între Nuclearelectrica și Guvernul Român prevede pași concreți pentru reluarea lucrărilor, cu finalizarea estimată pentru 2030-2031.

În paralel, proiectul SMR de la Doicești, în colaborare cu NuScale și Nova Power & Gas, se confruntă cu provocări administrative și de finanțare, cu toate că vorbim de o inițiativă cu potențialul de a reduce emisiile de CO2 cu 4 milioane de tone anual.

Promisiuni de creștere a producției cu 130% la Nuclearelectrica

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a organizat marți, 4 iunie, dezbaterea online „Energia nucleară: cum o producem și cu ce preț?”, cu participare din partea oficialilor unor instituții-cheie în discuția publică despre energia nucleară în mixul energetic românesc, precum Direcția Generală de Politici Energetice din Ministerul Energiei, Romanian Energy Center (ROEC), Nuclearelectrica sau Comisia de Industrii și Servicii din cadrul Camerei Deputaților.

Sectorul energetic nuclear al României se pregătește pentru o transformare majoră, în condițiile în care ne propunem să ne consolidăm independența și sustenabilitatea energetică, au punctat organizatorii. La Cernavodă, două reactoare nucleare operaționale furnizează deja o cincime din energia țării, iar planurile ambițioase ale României vizează o creștere de 130% a producției de energie nucleară. Finalizarea reactoarelor suplimentare și implementarea tehnologiei avansate a reactoarelor modulare mobile sunt doar câteva dintre inițiativele ce vor consolida infrastructura energetică a României. Cu toate acestea, cei de la AEI au pus accentul pe faptul că este nevoie de o analiză riguroasă a fezabilității și siguranței operaționale.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Cu toate acestea, lăsând la o parte faptul că cele două reactoare sunt pe tapet deja de decenii întregi și nu s-a reușit până în prezent un progres realmente semnificativ al investiției publice, există o sumă de alte probleme care s-au ivit de-a lungul timpului. Oficialii din Parlament prezenți la dezbatere au adus în discuție nevoia de majorare a salariilor personalului ISCIR și importanța investițiilor în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

„Ce putem face noi este să gândim pârghiile legislative pentru a susține pregătirea personalului tehnic, atât de necesar (în domeniu – n.red.). Pentru că aici vorbim, totuși, de pregătire a personalului cu înaltă calificare. Să nu uităm că am avut, de curând chiar, la Comisia pentru Industrii și Servicii, un proiect legislativ care vizează mărirea salariilor pentru personalul ISCIR. Ei sunt cei care autorizează sistemele. (…) Insist pe acest subiect pentru că știm clar cu ce probleme se confruntă la ora actuală și sistemul în a menține și a avea suficientă forță de muncă calificată. Ar mai fi un aspect: trebuie să vedem care va fi viziunea noului Parlament European cu privire la această tranziție energetică și rolul pe care energia nucleară îl va juca în proces. Eu sunt sigură că va avea un rol determinant și este bine că România a decis ca în următorii ani să facă aceste investiții pentru celelalte două reactoare, 3 și 4”, a declarat Oana-Marciana Özmen, secretar în cadrul Comisiei de Industrii și Servicii al Camerei Deputaților, potrivit rezumatului oferit de AEI.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, marea promisiune neîndeplinită dinainte de ‘89

În România, cele două unități CANDU de la Cernavodă asigură aproximativ 18% din totalul energiei produse și 33% din energia fără emisii de CO2. În prezent, se desfășoară lucrări de modernizare și prelungire a duratei de viață pentru Unitățile 1 și 2, iar planurile pentru construirea Unităților 3 și 4 sunt în curs de dezvoltare, având scopul de a spori capacitatea energetică și independența energetică a României, deși discuțiile au rămas foarte mult timp sterile cu privire la subiect. Construcția inițială a reactoarelor a fost începută în anii 1980, dar a fost suspendată după căderea regimului comunist în 1989. Proiectul a fost reluat în 2003, dar a întâmpinat numeroase întârzieri.

În sfârșit, în 2023, Nuclearelectrica și guvernul român au semnat un acord de sprijin pentru continuarea dezvoltării reactoarelor 3 și 4. Acest acord prevede pași importanți pentru actualizarea bugetului proiectului, structurarea finanțării și obținerea autorizațiilor necesare, inclusiv aprobarea Comisiei Europene și Autorizației de Securitate Nucleară. Etapa a doua a proiectului, care implică aceste activități pregătitoare, este estimată să dureze până la 30 de luni.

Comunicările oficiale din partea Nuclearelectrica au dat de înțeles că o construcție efectivă a reactoarelor 3 și 4 ar fi planificată să înceapă chiar anul acesta, cu finalizarea și punerea în funcțiune a Unității 3 estimată pentru 2030, iar a Unității 4 pentru 2031. Întregul proiect are un cost estimat de aproximativ 7 miliarde de euro și va implica crearea a peste 19.000 de locuri de muncă.

Proiectul Doicești. Avantajele indiscutabile ale SMR-urilor și ce stagnează construcția efectivă a centralei

Deși planurile pentru reactoarele 3 și 4 sunt marele proiect ambițios al țării, discuția pare să fi pendulat preponderent către blocajele proiectului de la Doicești, ca un scop care se arată mai ușor de realizat și mai fiabil pentru o serie de obiective pe termen scurt și mediu ale României. În discuția despre SMR-uri, Eugenia Gușilov, director executiv Romanian Energy Center (ROEC) a pus accent pe libertatea de decizie a României în ceea ce privește proiectele de dezvoltare a energiei nucleare, specificând că, deși dorința există, realizarea acestor proiecte, inclusiv a reactorilor SMR, nu este garantată, întrucât este presărată cu obstacole.

„Și aici voi indica doar eșecul nostru, ca țară, de a face Reactoarele 3 și 4. (…) Deci faptul că și noi vrem să facem un proiect de SMR, poate două, nu este o garanție că vom și reuși. Sunt și alte state care sunt interesate. Franța își dezvoltă propriul proiect de SMR, prin Électricité de France, care este un proiect cu finanțare de stat. Marea Britanie are propriul proiect de SMR. Polonia este interesată acolo. Dacă ne uităm la declarațiile făcute de ei, ar fi peste 100 de reactoare, în șase amplasamente. Și cu NuScale, și cu Hitachi (…) Diverse țări își evaluează opțiunile acum. Inclusiv Ungaria, vecina noastră, care are proiectul mare al centralei nucleare făcută pe tehnologie rusească la Paks, a semnat de curând un acord de cooperare cu japonezii pentru SMR-uri.

Deci se întâmplă multe lucruri în jurul nostru și ar fi păcat ca noi – care am fost primii, cumva, semnând acorduri de cooperare inclusiv pe zona asta de reactoare modulare acum 4 ani – să pierdem trenul și să ajungem să ne plângem, peste 10 ani sau 15 ani, că România e colonie și importăm ce fac alții”, a declarat Eugenia Gușilov.

În contextul dezvoltării ambițioase a centralelor nucleare la nivel global, cu 55 de noi locații și 72 de tipuri de SMR-uri, România trebuie să rămână competitivă și sigură în domeniul esențial al energiei nucleare, au conchis cei de la AEI.

SMR-urile de la Doicești, proiectul pe care Ministerul Energiei îl susține declarativ, nu și scriptic

Proiectul de la Doicești este inițiat în colaborare între Nuclearelectrica și NuScale, un dezvoltator american de tehnologie nucleară, cu sprijinul Nova Power & Gas. Proiectul de dezvoltare prevede construirea unei centrale electrice cu șase reactoare SMR, având o capacitate totală de 462 MW. SMR-urile de la Doicești s-au aflat în centrul atenției mediatice de mai bine de un an, mai ales în ceea ce privește potențialul acestora de a asigura o fiabilitate mai mare a energiei regenerabile în rețeaua națională în momentul în care eolianul și fotovoltaicul nu pot susține necesarul de energie. Spre deosebire de reactoarele mari, SMR-urile pot fi scoase sau reintroduse rapid în funcțiune, putându-se crea o dispecerizare cu ajutorul lor, având o flexibilitate mult mai mare astfel în funcție de necesitate, au explicat specialiștii în energie în ultimul an, mizând pe avantajele unui astfel de proiect.

Ministerul Energiei pare să fi fost însă evaziv cu privire la investiție. Deși în declarațiile oficiale oferite presei s-a arătat un susținător al proiectului, Ministerul Energiei a blocat, în ședința din 17 aprilie a Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica, toate punctele, de pe ordinea de zi, legate de proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, iar în același timp Nuclearelectrica a încheiat o sumă de contracte de vânzare de energie cu livrare în anul 2026 și pe termen lung, țara noastră fiind din ce mai presată să pluseze pe energia nucleară, acțiunile Guvernului plasându-l astfel inegal în discuția europeană legată de independența energetică.

România în discuția globală despre energie nucleară

Producția de energie nucleară în Statele Unite este de peste două ori mai mare decât cea combinată a Chinei și Franței, reprezentând aproape 30% din producția globală de energie nucleară, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist în 2022. Cu toate acestea, energia nucleară acoperă doar o cincime din necesarul de energie electrică al Americii, în contrast cu Franța, unde 60% din electricitate provine din centrale nucleare.

În UE, Franța a produs aproape jumătate din energia nucleară a blocului (48,4%), urmată de Spania (9,6%), Suedia (8,5%) și Belgia (7,2%). Aceste patru țări au generat 73,7% din energia nucleară a UE. Franța rămâne țara cu cea mai mare dependență de energia nucleară (62,8%), urmată de Slovacia (60,2%), în timp ce Țările de Jos (3,4%) și Germania (6%) au cele mai mici ponderi de energie nucleară în producția totală de electricitate.

România nu este inclusă în clasamentul Visual Capitalist, având o producție de 11.098 GWh de la reactoarele de la Cernavodă, conform Eurostat. Producția României este mai mică decât cea a Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, iar în UE doar Țările de Jos și Slovenia au o producție mai redusă.

Dumitru Chisăliță, expert în politici energetice și președinte al AEI, a punctat în cadrul evenimentului citat că trebuie să intrăm în dialoguri reale și concrete pentru a asigura un viitor stabil în domeniul energiei nucleare și a evidențiat importanța continuării proiectelor începute și a pregătirii personalului tehnic. Potrivit lui Chisăliță, faptul că România se află într-un grup select de 32 de țări care produc energie electrică din surse nucleare, a semnalat eficiența centralelor de la Cernavodă, precum și necesitatea unor măsuri atent pregătite pentru a ne menține acest statut.

„Dacă vrem să ne fie bine, nu ne putem baza pe vorbe și pe vise. Trebuie să ne bazăm pe elemente reale, concrete și care, puse cap la cap de oameni care știu să le mânuiască, pot să ne facă să dormim liniștiți încă 70 de ani, așa cum am făcut în ultimii 70 de ani (de la începutul utilizării energiei nucleare – n.red.). Orice alternativă, din păcate, ne va afecta pe noi – ca oameni și consumatori. În același timp, cred că e nevoie de o continuare a proiectelor care au fost începute, o continuare a abordărilor dintr-o perspectivă tehnică, inclusiv în ceea ce privește pregătirea personalului care se va ocupa de ele, pe viitor.

Suntem într-o companie exclusivistă. Sunt doar 32 de țări în lume care, în momentul de față, produc energie electrică bazându-se pe energie nucleară. În același timp, dacă ne uităm la rapoartele despre activitatea centralei de la Cernavodă, suntem într-un nou grup select (din perspectiva eficienței sporite a reactoarelor 1 și 2). Dar toate măsurile pentru viitor trebuie să fie pregătite atent pentru a ne păstra în acest grup select și în viitor.

În momentul de față există planuri ambițioase de construire de centrale nucleare în 55 de locații. Multe dintre ele se găsesc în zone în care numărul de ore cu potențial mare pentru energia solară e dublu față de România și față de Europa. Și totuși acele țări se află în diverse etape de dezvoltare a unor proiecte nucleare. În momentul de față sunt 72 de tipuri de proiecte de SMR-uri care în dezvoltare, în diverse țări, cu diverse tehnologii. Lucrurile sunt în desfășurare. Iar faptul că avem și noi proiecte nu înseamnă că putem ajunge cobai sau că se ridică vreo problemă de siguranță și securitate, în cazul nostru”, a semnalat Dumitru Chisăliță.

Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Șeful Companiei Naționale de Administrare a Autostrăzilor (CNAIR),Cristian Pistol, se declară mulțumit de ritmul lucrărilor de defrișare de pe Valea Oltului. Oficialul CNAIR susține că...
Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
În îndepărtatul Texas, unul dintre cele mai mari state ale SUA, celebra I-10 cu 26 de benzi de circulație pe fiecare sens este oficial cea mai largă autostradă de pe planetă. Felul în...
#energie nucleara, #energie nucleara Romania, #reactoare 3 si 4, #reactoare nucleare, #reactoare modulare mici, #SMR, #Asociatia Energia Inteligenta , #energie
  1. Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
  2. Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
  3. Aplicația WhatsApp nu va mai funcționa pentru anumiți utilizatori. Află care sunt modelele de telefoane care vor avea probleme
  4. Pericolul care amenință industria alimentară. Cum ar putea deveni inflația o prezență permanentă
  5. Falimente pe bandă rulantă. Câte firme românești și-au suspendat activitatea în 2024. Creștere masivă față de anul trecut
  6. Noi taxe și impozite în România. Anunț teribil de la un fost secretar de stat al Guvernului: „Nu sunt liniștit pentru 2025"
  7. Profeție despre viitorul omenirii: România și Polonia, creștere masivă în următorii 30 de ani. "E în interesul strategic al SUA"
  8. Intră în vigoare noile bilete pentru trenuri metropolitane, valabile în toată țara. "Oferă libertate călătorului"
  9. Platforma X a lui Elon Musk înșală utilizatorii și încalcă regulile pentru conținutul online, acuză Uniunea Europeană
  10. Funcția pe care toți utilizatorii o așteptau de la căștile Samsung. Cum funcționează Voice Control