Mai mult de trei din patru români sunt îngrijorați de efectele schimbărilor climatice și de pericolul pe care acestea îl reprezintă pentru România, arată rezultatele unui sondaj publicate marți, 18 februarie. Proiectul Neptun Deep, prin care vor fi extrase gaze din Marea Neagră, ajunge să îi împartă pe români, iar proiectul nu are cum să funcționeze fără să dăuneze mediului, a declarat un reprezentant al Greenpeace România pentru Ziare.com.
Jumătate dintre cei care au răspuns unui chestionar realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România cred că exploatarea gazelor va ajuta la scăderea facturilor la energie, se arată într-un comunicat. În același timp, 57% susțin proiectul, mai puțini decât anul trecut, iar peste patru din zece consideră că proiectul va dăuna mediului înconjurător.
Mai mult de o treime din respondenți spun că exploatările de gaz natural din mare vor pune paie pe focul schimbărilor climatice. Anul trecut, proporția celor care considerau că astfel de proiecte contribuie la energie mai ieftină era de 58%. Separat, 44% dintre oameni cred că exploatarea gazului din mare va dăuna mediului înconjurător, în creștere ușoară față de 2024.
„Este o ușoară creștere, de la 37% în 2024, în proporția de români care consideră că exploatările de gaze din Marea Neagră vor dăuna mediului înconjurător. Credem că și campaniile noastre de informare despre impactul negativ al acestui proiect asupra mării au contribuit la creșterea procentului. Vedem că chiar și cei care își doresc extragerea gazelor din Marea Neagră vor acest lucru fără un impact de mediu, dacă se poate”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România pentru Ziare.com.
Aproape 90% din cei care au răspuns cred că Marea Neagră este o comoară națională și vor să le lase moștenire generațiilor viitoare o mare curată.
În contextul în care îngrijorările față de schimbările climatice cresc, acestea se lovesc frontal de presiunea pe care o simt oamenii când vine vorba de facturile la energie. În contextul unei piețe reglementate, rezultatele sondajului ar putea indica îngrijorări privind viitorul, însă ar putea fi vorba și de o confuzie, a spus Tănase.
„În România, nu avem preț liber la energie, deci, practic, prețul este reglementat. Deci, în teorie, avem același preț tot timpul și nu am avea de ce să ne facem griji. Cel puțin așa a fost în trecut. Înțeleg că Ministerul Energiei va prezenta un proiect de plafonare a prețurilor și după aprilie, deci se poate să avem un preț reglementat în continuare”, a punctat reprezentantul organizației.
Azi, prețul gazelor și al energiei electrice este plafonat pentru oamenii și anumit efirme, astfel încât furnizorii sunt plătiți de stat pentru prețurile mai mari din piață. Actuala schemă de compensare a companiilor din energie expiră la sfârșitul lunii martie, iar Guvernul încă nu a hotărât cum va arăta piața de la începutul lui aprilie.
Promisiunea clară este că decidenții vor institui un sistem de susținere pentru persoanele cu venituri mici, în contextul în care sărăcia energetică este o problemă profundă a țării. Însă, în funcție de cum decurg negocierile cu Comisia Europeană, schema de plafonare ar putea continua și de la 1 aprilie, ipoteză menționată și de reprezentantul Greenpeace.
„Este imposibil ca impactul Neptun Deep asupra mediului să fie zero, asta trebuie spus din start. În primul rând, vorbim de un proiect gigant care implică o infrastructură în Marea Neagră, care afectează biodiveristatea. Mai mult, emisiile rezultate din urma arderii acelui gaz, la fel, au un impact mare”, spune Tănase.
Coordonatorul de campanii menționează că emisiile de dioxid de carbon vor ajunge la 200 de milioane de tone pe parcursul celor 20 de ani ai proiectului. Față de situația actuală, emisiile țării ar crește în medie cu 14-16%, de la 60-70 de milioane de tone de CO2 pe an, conform lui Tănase. La 10 milioane de tone pe an, impactul Neptun Deep este mai mare decât emisiile totale din Macedonia de Nord pe un întreg an, a mai spus reprezentantul Greenpeace.
„Este un impact climatic destul de mare, pe lângă cel pe care îl are asupra biodiversității. Împreună, aceste efecte vor contribui la dăunarea mediului și a climei”, a concluzionat Tănase. Peste trei sferturi din românii care au răspuns sondajului s-au declarat îngrijorați de cum vor afecta schimbările climatice lumea în care trăim.
Ziare.com a trimis mai multe întrebări către OMV Petrom pentru a comenta diferența dintre rezultatele acestui sondaj și cifrele de anul trecut, însă nu compania nu a transmis un răspuns până la momentul publicării.
„Studiul a fost realizat de Ipsos prin intermediul platformei Ipsos.Digital, la comanda Greenpeace România, pe un eșantion reprezentativ de 600 de respondenți din mediul urban din România, între 20-23 ianuarie 2025. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populație urbane 18-64 ani, cu acces la internet, fiind construit pe cote statistice pentru gen, vârstă, regiune și mărime localitate. Selecția respondenților s-a făcut utilizând metode specifice de eșantionare pentru a asigura relevanța rezultatelor pentru populația urbană cu acces la internet. Datele au fost colectate în conformitate cu standardele internaționale de cercetare, iar marja de eroare este de ±4%”, se arată în comunicatul citat.
Neptun Deep este un proiect care va fi realizate de OMV Petrom, în parteneriat cu cote egale cu compania de stat Romgaz. În anii de funcționare, companiile ar urma să scoată cel puțin 100 de miliarde de metri cubi de gaz din mare, deși cifra ar putea fi chiar mai mare. În 2023, OMV Petrom a prezentat un raport pregătit de o firmă de consultanță, care argumenta că Neptun Deep ar avea o amprentă de carbon negativă, prin comparație cu actuala producție de energie.
Concluzia a fost contestată de Greenpeace la acel moment, inclusiv într-o intervenție pentru Ziare.com, care se găsește aici. Emisiile de carbon ale proiectului ar fi semnficative, acuza organizația.
Greenpeace România a cerut în septembrie 2024 Tribunalului Bucureşti suspendarea Acordului de Mediu pentru proiectul Neptun Deep, care „ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei”. La acel moment, organizaţia acuza Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa că a emis documentul fără să respecte complet procedurile.
La finalul lunii ianuarie, instanța a respins solicitarea organizației non-guvernamentale, o decizie lăudată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Decizia nu este definitivă, notează HotNews.
Tocmai s-au scufundat 2 petroliere rusești. Au infestat Marea Neagră, aia... Vezi tot