Prețurile la gaze au început să crească din nou în UE. Cum diferă radical tarifele în funcție de regiune. Criza energetică din România

Eurelectric, asociația industriei electrice europene a efectuat, recent, o analiză care arată că cererea mai mare de energie pentru răcire și generarea mai scăzută de hidroenergie din cauza temperaturilor ridicate a determinat o scădere a producției de energie regenerabilă și o creștere a gazului.

Italia a fost cel mai grav exemplu, gazele au crescut de la 28% la 43% între iunie și august. Mai mult gaz în amestec s-a tradus în prețuri mai mari la energie electrică, în august. Din aprilie, prețurile cu ridicata ale energiei electrice din UE au continuat să crească, prețurile pentru ziua următoare – care s-au apropiat de nivelurile de dinaintea crizei în aprilie – revenind la nivelurile din august 2023, conform datelor Eurelectric, asociaţie de profil ce reprezintă industria energiei electrice la nivel european, citate de Investenergy.

Cum diferă prețurile la gaze în diferite zone ale UE

Prețurile au crescut din cauza cererii crescute din vară, a prețurilor la gaze și a fluxurilor transfrontaliere mai scăzute, astfel diferențele mari de prețuri în țările UE fluctuează după cum urmează:

• Țările nordice au avut în medie sub 20 EUR/MWh
• Europa Centrală și de Vest între 60-80 €/MWh
• Europa de Sud și de Est peste 100 EUR/MWh.

Fluxurile transfrontaliere de energie, sub 50% sub medie, explică parțial disparitatea prețurilor, arată analiza citată. Acest lucru s-a întâmplat în special în țările exportatoare de top, cum ar fi Franța și Suedia. În special, Franța a redus semnificativ exporturile de energie după ce DSO francez a anunțat că va limita schimburile transfrontaliere din cauza problemelor legate de rețea și fluxul de tranzit.

„Țările UE trebuie să fie mai bine interconectate și să protejeze integrarea pieței energetice a UE”

Reprezentanții Eurelectric spun că intensitatea CO2 în sectorul energetic a crescut în august față de iulie, dar tendința a fost neuniformă între țările membre UE. Nouă țări și-au văzut emisiile în scădere, Bulgaria înregistrând cea mai mare scădere datorită producției nucleare mai mari. În schimb, Slovenia și Italia au înregistrat cele mai mari creșteri din cauza reducerii hidroenergiei și, respectiv, a producției mai mari de energie pe gaz.

Cu toate acestea, mixul general de producție de energie în august a fost mai curat decât în 2023 și cel mai curat din istorie, cu o intensitate estimată a CO2 de 163 gCO2/kWh. Tensiunile geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și preocupările legate de întreruperile aprovizionării la granița ruso-ucraineană, au condus la creșterea prețurilor la gaze, precizează Eurelectric.

Situația din România. Plafonările prețurilor pun o problemă serioasă în 2025

În 2024, în România, plafonarea prețurilor la gaze naturale a fost stabilită printr-o serie de măsuri guvernamentale, detaliate în Ordonanța de Urgență 27/2022, care a fost extinsă și ajustată în funcție de contextul pieței energetice.

Pentru consumatorii casnici, prețul a fost plafonat la 0,31 lei/kWh, adică aproximativ 310 lei/MWh. Pentru instituțiile publice, spitale, școli și alte organizații esențiale, prețul a fost stabilit la 0,37 lei/kWh, adică 370 lei/MWh. În cazul clienților industriali și al companiilor, prețurile au fost plafonate la 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh), însă doar pentru anumite sectoare economice vulnerabile, precum IMM-urile sau sectorul alimentar.

Aceste plafonări sunt prevăzute să rămână în vigoare până la 31 martie 2025, cu posibilitatea prelungirii în funcție de evoluția pieței energetice. Măsurile au fost menite să asigure o stabilitate economică pentru consumatori într-un context marcat de volatilitatea prețurilor la energie pe piața europeană.

Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) a solicitat în iulie autorităților să inițieze urgent pregătirile pentru re-liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Această solicitare vine în contextul în care măsurile de plafonare și compensare a facturilor, impuse pe fondul crizelor multiple din ultimii ani, urmează să expire la 31 martie 2025. AFEER a sugerat atunci crearea unei piețe pentru garanții de origine, similar cu cele existente în alte țări din UE. Acest lucru ar permite producătorilor, în special celor din surse regenerabile, să-și recupereze investițiile mai eficient.

Cât a pierdut un distribuitor de energie din consumul fraudulos. Cazurile de furt de electricitate, în creștere. Ajung la „echivalentul consumului din Pașcani”

Un distribuitor de energie electrică și gaze din România a transmis luni, 14 octombrie, că a depistat peste 1.000 de cazuri de consum fraudulos în primele nouă luni ale anului. Conform...

Producția de energie a României, în scădere. Ce sursă regenerabilă a crescut puternic

În primele opt luni ale anului, producția de energie în centralele solar fotovoltaice a crescut cu peste 60% comparativ cu aceeași perioadă a lui 2023, conform datelor publicate luni, 14...