România are ambiții mari în ceea ce privește tranziția verde. Noua versiune a unui document strategic prevede termenul de 2045 pentru a atinge neutralitatea climatică, mai devreme cu cinci ani decât data limită anterioară. Până în 2030, România plănuiește să asigure 38% din consumul final brut de energie din surse regenerabile.
Noua versiune a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), anunțată marți, 17 septembrie, de Ministerul Energiei, include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul "With Additional Measures" (WAM), propus în acest plan, prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior, notează Ministerul Energiei.
Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050. De asemenea, până în 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.
"România face un pas important în lupta împotriva schimbărilor climatice prin actualizarea Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Am ridicat standardele şi ne-am asumat obiective ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă. Acest plan reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045 şi de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv şi mai verde pentru România şi Europa", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat, conform Agerpres.
Planul revizuit include măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoare esenţiale precum energie, transport, locuire şi industrie, şi urmăreşte implementarea unor soluţii tehnologice avansate, cum ar fi utilizarea hidrogenului regenerabil şi eficientizarea energetică.
Ministerul Energiei continuă să colaboreze strâns cu partenerii naţionali şi internaţionali pentru a asigura tranziţia energetică a României şi a proteja mediul înconjurător, se mai arată în documentul citat.
"PNIESC va fi înaintat cu celeritate Comisiei Europene, România alăturându-se astfel statelor membre care au înaintat la nivel european planurile lor actualizate în domeniu", a anunţat ministerul de resort.