De ce s-au consumat atât de repede rezervele de gaz ale României anul acesta. Cele două probleme mari de fond care umflă facturile românilor

Temperaturile neobișnuit de scăzute din luna februarie au accelerat golirea depozitelor de gaze din România, ducând la un consum zilnic mult mai ridicat decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă pe 10 februarie 2024 consumul național era de 34 de milioane de metri cubi, în 2025 cifra a urcat abrupt la 52 de milioane de metri cubi. În același timp, România a atins niveluri record de importuri de gaze, ajungând la 14,4 milioane mc pe zi, o valoare apropiată de maximul istoric.

Deși oficialii Transgaz dau asigurări că aprovizionarea cu gaze nu va fi afectată, îngrijorările din piață nu sunt doar legate de volumul consumat, ci și de modul în care sunt golite depozitele. Unele, precum cel de la Bilciurești, care alimentează cea mai mare zonă de consum din țară, sunt aproape epuizate (23,8% grad de umplere), în timp ce alte depozite rămân aproape intacte.

Ce răspuns a oferit publicului Transgaz, în contextul golirii rezervelor de gaz ale țării

Potrivit declarațiilor oferite către Hotnews.ro de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, săptămâna viitoare temperaturile vor crește din nou peste medie și astfel vom reveni la un „normal” în ceea ce privește consumul național care va restabili nivelul rezervelor.

„Temperaturile medii pentru luna februarie, atât de la începutul lunii până acum, cât și prognozele pentru restul lunii sunt mai mici cu circa 8-10 grade Celsius față de luna februarie a anului trecut și de aceea se consumă și se extrag mai multe gaze din depozite. Nu se aștepta nimeni la o astfel de diferență de temperatură față de anul anterior (…) Dar nu va fi nicio problemă până la sfârșitul lunii martie cu aprovizionarea cu gaze și menținerea sistemului național de transport gaze echilibrat. Avem foarte mare noroc cu investițiile pe care le-am făcut în ultimii ani pentru echilibrarea sistemului”, a declarat acesta.

Marți, 11 februarie, la ora 13:00, România importa cantități imense de gaze – 14,4 milioane de metri cubi pe zi (foarte aproape de recordul de 14,8 milioane de metri cubi înregistrat luni), potrivit datelor Transgaz, analizate de HotNews. Din totalul importurilor, 9,5 milioane vin din Bulgaria prin conducta Kardam-Negru Vodă, 0,8 milioane de metri cubi prin conducta Giurgiu-Ruse (unde fluxul de gaze va fi activ doar timp de 18 ore, precizează Transgaz) și 4,1 milioane mc din Ungaria.

Din producția internă curentă, România își asigură 24,2 milioane de metri cubi, iar din depozite, un volum de 19,2 milioane de metri cubi. Din totalul surselor de gaze (producție + depozite + importuri) de 57,8 milioane de metri cubi, o cantitate de 3,9 milioane de metri cubi pleacă și la export către Republica Moldova, în urma acordului de cooperare semnat recent între cele două țări.

Dumitru Chisăliță: „Nu gradul de umplere la nivel național este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor”

Dumitru Chisăliță, expert în politici energetice și președintele Asociației Energia Inteligentă, a publicat recent o analiză în care argumentează că temerea legată de rezervele de gaz ale țării este formulată pornind de la premise greșite. „Îngrijorarea creată de golirea depozitelor de gaze naturale din România se înscrie în rândul agitației generale care a cuprins România de ceva timp. Aceasta apare pe fondul lipsei cunoștințelor din sectorul gazelor naturale.”

Acesta a detaliat faptul că, potrivit datelor Asociației Operatorilor de Înmagazinare gaze Naturale din Europa – GIE, în data de 10 februarie 2025, pe baza datelor înregistrate în teren în 8 februarie 2025, la nivelul Europei gradul mediu de umplere a depozitelor este de 49,02%. România, cu 40,90%, se găsește pe locul 14 în rândul țărilor din UE în fața unor țări ca Belgia, Croația, Olanda, Franța și aproape de nivelul mediu de umplere a depozitelor din ultimii ani (media gradului de umplere a fost de 41,5%, față de 40,90% în prezent).

„Gazele naturale care se găsesc în depozite sunt gaze înmagazinate în ultimii 3 ani. Fiecare an în care gazele stau în depozite adaugă la prețul gazelor naturale tarifele de înmagazinare, scumpind aceste gaze. Astfel, dacă o parte din aceste gaze au fost injectate în anul 2022 la un preț mediu plafonat de achiziției din acel an de 0,45 lei/kWh și adăugăm 3 tarife de înmagazinare subterană aferente celor 3 ani, costul acestor gaze ar ajunge la clientul final la un preț de 0,77 lei/kWh (prețul gazelor din import ajunge în prezent la 0,4 lei/kWh). Pentru a se evita acest lucru care s-ar răsfrânge asupra consumatorului se impune ca depozitele să se golească în fiecare an, astfel nu se creează presiune pe creșterea prețurilor la consumatorul final datorită înmagazinării gazelor naturale, mai mult decât o impun condițiile tehnologice și strategice.

În același timp umplerea anuală la nivelul capacității maxime a depozitelor și golirea acestora determină scăderea tarifelor de înmagazinare și implicit a prețurilor gazelor la consumatorul final. Spre exemplu ca urmare a creșterii gradului de umplere a depozitelor de la cca. 80% la 100%, tarifele de rezervare de capacitate de înmagazinare au scăzut pentru principalul operator de înmagazinare gaze naturale din România cu 14%”, a argumentat expertul.

Mai exact, îngrijorarea din prezent față de golirea depozitelor de înmagazinare se explică, în primul rând, pe fondul extragerii neuniforme a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. Acesta a punctat că există depozite care s-au golit aproape integral și altele care sunt încă pline. De pildă, depozitul de înmagazinare Bilciurești, cel mai mare depozit din România, amplasat în apropierea zonei cu cel mai mare consum de gaze din țară, avea un grad de umplere de doar 23,8% în data de 8.02.2025 conform datelor GIE, în timp ce depozitul de înmagazinare Sărmășel (al doilea ca mărime din România) are un grad de umplere de 55,1%.

„Nu gradul de umplere la nivel național este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor, fără a se putea asigura transportul gazelor existente în anumite depozite în zonele cu cel mai mare consum de gaze din România”, a mai punctat specialistul. Analiza citează datele GIE care arată gradul de umplere al tuturor rezervelor din țară, un alt exemplu relevant putând fi citat prin comparația dintre Urziceni, la nivelul de 16,9% pe 8 februarie, față de depozitul de la Ghercești, care este plin în proporție de 99,9%.

În al doilea rând, prețul gazelor pe piața SPOT a Bursei Române de Mărfuri este cu 44% mai mare decât nivelul pieței TTF Olanda, cea mai mare diferență din toate timpurile între cei doi indicatori, tocmai din cauză că autoritățile nu iau o decizie privind liberalizarea pieței sau continuarea plafonării.

Potrivit specialiștilor, scumpirea gazelor pe piața locală va continua săptămâna aceasta, mai ales în contextul în care urmează o perioadă cu ger și temperaturi deosebit de scăzute, care va amplifica și mai mult cererea, înainte ca aceasta să scadă.

Al doilea „mastodont” care a bătut șoselele României a ajuns la destinație. Cum arată mega-transportul agabaritic, asigurat pentru 58 de milioane de euro VIDEO

Al doilea marea transport agabaritic, care cântărește 788 de tone, a ajuns la Termocentrala Mintia. Acesta a parcurs un drum de 245 de kilometri în 6 zile, în partea de vest a țării. Este al...

Plafonarea prețurilor la energie i-a scăpat pe români de „o inflație cât China”. Șeful comisiei pentru Energie din Senat: „Era singura opțiunea sănătoasă”

Introducerea mecanismului de plafonare-compensare pe piața energiei a fost cea mai bună decizie, la acel moment, pentru că altfel prețurile ar fi urcat exponențial mai mult, a spus miercuri,...