Săptămâna aceasta, Cooperativa Europeană ROenergie a atras atenția asupra unei creșteri drastice a prețului energiei electrice, relevând faptul că prețul prognozat pentru 7 noiembrie se va situa la un nivel critic de 3.855,51 lei/MWh, depășind cu mult tarifele normale și generând un impact financiar insuportabil pentru populație și mediul de afaceri.
Asociația a cerut de urgență ca autoritățile să ia măsuri astfel încât, în ritmul în care cresc prețurile în acest moment, să existe măsuri puse la punct ca atunci când se vor ridica plafoanele la 1 aprilie 2025, prețurile la energie să nu explodeze.
În dialog cu Ziare.com, Dumitru Chisăliță, specialist în politici energetice și președintele Asociației Energia Inteligentă, a validat cifrele publicate de ROenergie, manifestându-și îngrijorarea că perioada în care autoritățile ar putea realmente să creeze pârghii sistemice prin care tranziția către piața liberă să fie una graduală și fără șocuri pentru consumatori sau cârpeli legislative pe termen scurt se încheie. Mai mult, concomitent cu calculele și îngrijorările experților din sector, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă noi asigurări că prețurile la energie nu doar că nu vor crește flagrant după ridicarea plafoanelor, dar vor și scădea.
Potrivit reprezentanților cooperativei, în ciuda avertismentelor repetate venite din partea organizațiilor din sectorul energetic și a cooperativelor de consumatori, autoritățile continuă să ignore măsurile necesare pentru a stabiliza piața și a proteja cetățenii.
Aceștia au indicat că nivelul de preț de pe 7 noiembrie, de aproape 4.000 de lei/MWh ar putea duce la o criză energetică majoră, în condițiile în care mulți consumatori, atât casnici, cât și industriali, nu își permit să suporte aceste costuri crescute. „În contextul unui sistem energetic deja fragil, este de neconceput ca autoritățile să nu implementeze soluții de urgență pentru a preveni speculațiile și creșterea explozivă a tarifelor. Consumatorii se confruntă deja cu facturi mari și poveri financiare majore, iar acest nou vârf de preț ar putea duce la o criză fără precedent în România”, a declarat Marius Pavelea, directorul cooperativei ROenergie.
ROenergie a solicitat de urgență intervenția guvernului și a autorităților de reglementare pentru a stabiliza piața și pentru a proteja cetățenii de efectele unei crize energetice. „Considerăm că este imperativă găsirea unor soluții sustenabile și echitabile pentru gestionarea prețurilor, astfel încât populația să nu fie afectată de fluctuațiile extreme de pe piața energiei”, au mai adăugat experții.
Legat de semnalul de alarmă tras de Cooperative ROenergie, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat pentru Ziare.com că sunt absolut valabile informațiile puse la dispoziție de aceștia, „sunt într-adevăr datele pe piața Intraday de pe 6 noiembrie. Acum problema e în felul următor, ce să facem pe linia asta? Să intervenim cum? Asta e o mare întrebare.
Semnalul de alarmă este unul corect și nu este neapărat unul nou. Vedem această problemă de cel puțin un an la nivelul prețurilor. Dar este foarte important ca măsurile să nu fie de natură populistă și intervenționiste, care să creeze atât pe termen scurt, cât și pe termen lung probleme mai mari.
Intervenind și plafonând prețul, o să ajungem într-o situație paradoxală să închidem lumina la anumite ore, a explicat expertul. Pentru că de cele mai multe ori ajungem să importăm energie, ori nu putem să stabilim prețul energiei electrice importat.
Deci, problema asta este una sistemică, dar care, din punctul meu de vedere, nu se reglementează à la Orban, prin plafonare, pentru că ajungem într-o cu totul și cu totul altă situație”, a declarat expertul.
Dumitru Chisăliță a sugerat că cea mai bună soluție pentru situația din prezent a sectorului se regăsește în conceptul de demand-side management. „O traducere ar fi, chiar dacă nu-i neapărat mot-à-mot, de management al consumului și de modificare a vârfurilor de consum pe care le avem tradițional în România între 6 și 10 dimineața și 6 și 10 seara înspre perioadele în care avem un deficit de consum, respectiv noapte și zi.
Expertul a confirmat și existența unor probleme grave pe care le riscă marii consumatori industriali. „Am avut o discuție de curând cu un astfel de consumator care are mare parte din producție bazată pe energie electrică și care are deja probleme de natură financiară și de natură a contractelor din cauza creșterii substanțiale a facturii la energie electrică. Lucrurile acestea există într-adevăr, dar măsurile trebuie să nu fie populiste și de intervenție cu bocancii, ci niște aspecte care să rezolve pe de o parte problema consumatorilor și să îi protejeze pe aceștia. Și aici vorbesc de consumatorii industriali, consumatorii casnici fiind protejați.
Chisăliță a explicat pentru Ziare.com în februarie faptul că schema de plafonare a prețurilor la energie nu trebuie sub nicio formă anulată înainte de 31 martie 2025. Acesta a semnalat atunci faptul că atât Guvernul, cât și consumatorii finali trebuie să conștientizeze că prețul negociat în contractele de furnizare de gaze sau electricitate va fi blocat pentru oameni până la perioada de înnoire. În acest context, Guvernul are obligația de a stabili mecanisme de reglare a pieței pentru ca o fluctuație de peste 20% pe piața de gaze, de pildă, în decurs de câteva zile, să activeze o strategie extensivă de protejare a consumatorilor.
În ultima discuție avută cu expertul, acesta a amintit din nou că „trebuie să rezolvăm cauza, nu efectul” și că este imperios necesară o trecere lentă la piața liberă: „Pentru că, da, eu pot să vin astăzi să zic nu se vinde energie electrică cu mai mult de 2.500 de lei, dar dacă mergem mai departe pe lanț, pe sârb o să-l doară în cot că vreau eu să cumpăr doar cu 2.500. În momentul de față, avem un preț în care toți furnizorii îl stabilesc în funcție de prețul dat de guvern. E o chestie absolut normală din perspectiva unui manager de vânzări. Ca să se schimbe lucrurile astea, trebuia să intre într-o repornire a pieței, prin oferte care să apară periodic. Adică, cum am propus noi în ianuarie 2024, în fiecare lună, fiecare furnizor din portofoliu lui trebuia să vină și să se oblige să încheie cu 5% din portofolii noi contracte pe baza de oferte în piață. Ca să-și atingă dezideratul, furnizorul era obligat să vină cu un preț sub cele practicate atunci. Și atunci, încet-încet, în prima lună 10%, în al doilea lună 10% și se reajungea la un preț corect al pieței.
Toată lumea o să stea până în 31 martie și se va aștepta ca de la 1 aprilie să vină furnizorii cu nu știu ce prețuri – e o prostie. Dacă mă întrebați pe mine, cel mai bine, în situații de genul acesta, reacționează piața la măsuri fiscale. Toate țările europene care au recurs la măsuri fiscale, adică și-au redus pur și simplu foamea de bani, ca să spun așa, au ieșit cel mai repede și cel mai bine din criză și au avut industria și populația cel mai puțin afectată”, a punctat Dumitru Chisăliță.
Un exemplu dat de acesta este reducerea TVA de la 19 la 5% pentru energie, care ar tăia din start 14% din prețuri, cu toate că măsurile pe care Guvernul Ciolacu le-a negociat la Bruxelles în Planul Bugetar-Structural de reducere a deficitului preconizează pentru următorii doi ani o posibilă creștere a TVA la 21% și în niciun caz măsuri sectoriale de coborâre a taxei pe valoare adăugată.
„Acum, în viață în unele momente trebuie să faci niște sacrificii. Exact în zona asta suntem. Dacă nu o să venim cu niște măsuri sustenabile în piață și nu doar de ochi lumii, o să suportăm niște consecințe. Plafonarea prețului PZU și Intraday înseamnă posibilitatea ca în anumite intervale orare, anumiți consumatori să nu consume pur și simplu, să nu fie suficientă energie care să poată fi consumată în România – deci, să ne întoarcem la perioada dinainte de ’89, când știam cu toții că la ora 6 până la ora 10 se oprește lumina”, a avertizat Chisăliță.
În pofida semnalelor de alarmă trase de experți pe tot parcursul anului 2024, legat de un posibil șoc al prețurilor la energie după ridicarea plafoanelor la 1 aprilie 2025 în lipsa unor măsuri sustenabile de tranziție către o piață liberă, Ministrul Energiei a publicat un text elaborat, potrivit Investenergy.ro, prin care a dat asigurări stricte că nu vor crește prețurile facturilor la electricitate din 2025, ci din contră, sumele plătite de consumatori vor și scădea.
Bun, eu nu am un glob de cristal ca să văd în el viitorul și să pot afirma cu certitudine că prețul va fi X sau Y. Și sunt convins că nimeni nu o poate face. Sau cine o face fie are o doză de naivitate, exces de zel, fie are o doză de iresponsabilitate sau chiar rea-voință. Probabil sunt și unele interese politice sau comerciale în spatele mesajelor alarmiste de tipul „vine apocalipsa facturilor la energie”. (...) În toată perioada ca ministru al energiei am acționat proactiv, pentru a preîntâmpina crizele sau a le atenua la maxim. De exemplu, așa cum am procedat în lunile iulie-august, când pe fondul condițiilor meteorologice fără precedent și a lipsei de investiții de zeci de ani în energie, am convocat comandatele energetice pentru a ne asigura că becul continuă să se aprindă. Sau începerea pregătirilor pentru iarnă încă din luna septembrie. Sau seria de comandamente energetice din perioada în care se anunța ciclonul Ashley, pentru a ne asigura că în caz de condiții nefavorabile alimentarea cu energie continuă în parametri normali. Întotdeauna avem pe masă 3 scenarii: scenariul de nefavorabil, scenariul moderat și scenariul favorabil”, a semnalat ministrul.
Acesta a declarat că există în lucru pregătiri pentru perioada post-plafonare. „Pentru primul obiectiv, cel de protejare a consumatorilor vulnerabili după 1 aprilie, un scenariu care se conturează și care va fi supus dezbaterii încă din prima ședință a comitetului este ca nicio gospodărie să nu ajungă sub pragul de sărăcie după ce își plătește facturile la energie. Deci niciun român care nu își permite plata facturilor nu va fi lăsat în urmă, ci protejat de statul român prin subvenții țintite, așa cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană. (...)
Toți consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh. Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh”, susține ministrul.
O altă măsură pentru stabilizarea pieței energetice invocată de ministru o reprezintă investițiile în capacități de producție și infrastructură. Burduja a menționat că au fost atrași peste 13 miliarde de euro în primele 15 luni de mandat, bani folosiți pentru „noile parcuri fotovoltaice și eoliene”, modernizarea CET-urilor, și alte proiecte strategice: „Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă devin certitudine”, a precizat ministrul. Aceste investiții sunt esențiale pentru „a avea prețuri mai mici în facturi și a nu mai depinde de alții”.